Statuia împărătesei Sisi, de la Caransebeș, va fi restaurată

Una dintre cele mai importante piese din tezaurul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș se restaurează.

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș a demarat colaborarea cu Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural Iași, acreditat de Ministerul Culturii în vederea restaurării statuii împărătesei Sisi a Austriei, aflată în patrimoniul muzeului caransebeșean.

Potrivit managerului interimar Diana Țîrdea, există 126 de piese în tezaurul muzeului, care aparțin monumentului împărătesei Sisi, una dintre cele 5 statui în mărime naturală din lume.

„Domnul Mihai Spiridon, restaurator în cadrul Centrului de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural Iași a venit la muzeu, a fotografiat statuia și toate piesele, pentru expertiza care certifică starea de conservare/degradare, urmând să ne ofere un deviz de lucrări, să încheiem contractul și să înceapă această amplă lucrare de restaurare a monumentului. Acest monument a fost realizat după un tablou al împărătesei și a respectat fizionomia și caracteristicile fizice ale împărătesei Sisi, cu o înălțime de 1,72 metri. În prezent statuia este fragmentată, avem 126 de bucăți, dar are trei părți mari, respectiv capul, corpul și brațul stâng”, a menționat managerul muzeului din Caransebeș, Diana Țîrdea.

Activitatea specialiștilor Centrului de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural Iași, acreditați ca experți de Ministerul Culturii, a condus la salvarea unor mari valori culturale din patrimoniul muzeelor din țară, Mihai Spiridon fiind unul dintre puținii restauratori în piatră și marmură din țară.

„Statuia împărătesei a fost definitivată de către sculptorul Ianos Horvay și urma a fi amplasată în centrul orașului Caransebeș în anul 1914, dar, din cauza începerii primului război mondial, inaugurarea a fost amânată. România, la acea vreme era alcătuită doar din Moldova și Țara Românească. Banatul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar și de aceea la 1914 găsim comandamente de români implicați în luptă, de partea imperiului. Statuia este realizată din marmură de Rușchița, marmură care a fost donată de patronul de atunci al carierei, Ioan Bibel. Interesant este că statuia a fost realizată cu acord imperial al lui Franz Iosif, fiind o imagine a casei regale habsburgice. Este cea de-a 5-a statuie realizată cu acest acord imperial și sunt doar cinci de toate, celelalte 4 sunt stilizate și le regăsim la Viena. Budapesta, Corfu și Geneva. Cea de la Caransebeș o reprezintă pe împărăteasă cât mai aproape de adevăr, adică statuia împărătesei este în mărime naturală; are 1,72 m, exact atât cât avea și Sisi. Chiar și înfățișarea chipului ei este foarte bine redată de către sculptor”, mai spune Diana Țîrdea.

FOTO: Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș

• Tweet
• Pin It