Stadiul strategiei pentru dezvoltare durabilă a României, dezbătut la Timișoara. Sociologul Mirel Palada: „Nu trebuie să ne dorim dezvoltare cu orice preț”

România are o strategie pentru dezvoltare durabilă, cu obiective stabilite până în 2030. Principala țintă a documentului este stabilirea unor direcții precise prin care calitatea vieții fiecăruia să crească, în specificul regiunii în care locuiește. Stadiul realizării acesteia a fost prezentat la Timișoara de autoritățile centrale și specialiștii care lucrează la punerea în practică a programului. 

Fără sărăcie, foamete zero, apă curată. Sunt doar câteva din obiectivele pe care le setează acest document program realizat în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, înființat în anul 2017.

„Campania a început din 2015, când s-a finalizat Agenda 2030 care cuantifică ce ar trebui să dacă fiecare ţară în următorii 15 ani şi este ca un fel de meniu. Fiecare ţară trebuie să ia ce este specific. Avem o reţea puternică de oameni dedicaţi dezvoltării durabile – Guvern, un consiliu consultativ cu «înţelepţii neamului» în dezvoltare durabilă din sfera academică, avem relaţia cu societatea civilă, peste 120 de entităţi , avem un plan de acţiune şi acum venim să vedem ce am făcut şi ce avem mai departe de făcut împreună. (…) Acest meniu conţine 17 obiective de dezvoltare durabilă. Noi am făcut prin strategie şi prin planul de acţiune, pentru fiecare, începând cu Educaţia, continuând cu Sănătatea, cu mai puţină sărăcie, cu foamete zero, aşa cum este nominalizat în Agenda 2030, care este foarte dificilă la nivel global. Noi ne ocupăm de toate domeniile care sunt în România. Educaţia mi se pare prioritatea zero.”, a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul departamentului.

Pentru a stabili exact direcțiile de dezvoltare ale fiecărei regiuni, România a instruit experți în dezvoltare durabilă care lucrează la structura dedicată din Guvern.

„Avem 50 de barometre pe care le-am făcut şi am întrebat oamenii ce părere au despre dezvoltarea durabilă. În momentul de faţă avem 99 de indicatori pe care îi putem cuantifica şi avem percepţia subiectivă a cetăţenilor, care, prin aceste barometre au spus că îi interesează şi că vor să afle mai multe şi vor să fie parte a acestui proces. Noi avem o nouă meserie în România, cea de expert în dezvoltare durabilă, suntem primii în Uniunea Europeană care avem această nouă meserie. Primii 160 au terminat în urmă cu două luni, sunt primii experţi care sunt oamenii noştri, nucleele noastre în diferite ministere; și din 2.000, un număr de 1.600 vor fi până în anul 2026 de la autorităţile publice locale. Aceşti experţi vor fi specializaţi pe diverse domenii. Dintre aceştia, circa 45-50 de conducători vor fi din judeţul Timiş, care în diferite instituţii vor avea această specializare de experţi. Universitatea de Vest din Timișoara va pregăti aceşti experţi printr-un curs post universitar.”, a mai explicat Laszlo Borbely.

Sociologul Mirel Palada a punctat care sunt cele mai importante elemente pe care fiecare cetățean trebuie să le înțeleagă din conceptul de dezvoltare durabilă.

„Trebuie să înțelegem că de multe ori ne dorim dezvoltare cu niște consecințe totalmente neplăcute și că înțelegem că nu trebuie să ne dorim dezvoltare cu orice preț. Și am făcut analogia cu corpul uman și cu viața noastră și când căutăm un bine, cum ar fi plăcerea sau să mâncăm să nu suferim de foame, care este în sine un scop cât se poate de nobil, dar atunci când mâncăm prea mult și ajungem obezi deja avem o problemă și trebuie să înțelegem tensiunea dintre a nu suferi de foame și a mânca prea mult, a ne pune corpul în primejdie. La fel de întâmplă și în societate. În momentul în care căutăm dezvoltarea, creșterea, profitul cu orice preț ajungând să stricăm natura și să punem în primejdie bunăstarea generației viitoare, atunci trebuie să înțelegem că încetul cu încetul trebuie să fim mai responsabili.”, a explicat Mirel Palada.

Mirel Palada a mai vorbit despre indicatorii urmăriți de specialiști atunci când vorbesc de dezvoltare durabilă. Au fost aplicate, în cadrul strategiei, 50 de barometre de opinie publică. Datele arată că sunt zone în statul român a făcut progrese, în alte domenii, cum ar fi educația sau protecția mediului – lucrurile nu stau la fel de bine.

„În anumite domenii, statul român s-a mișcat decent, chiar foarte bine și dădeam exemplul cu pădurile. Avem niște politici publice care au dus la limitarea tăierilor ilegale (…), dar sunt și zone unde i-aș da nota 2 cu brio, cum ar fi zona educației. În zona educației suntem catastrofali. Din analiza indicatorilor pe care am făcut-o, o să ne ducem și mai rău în cap de acum încolo. Pentru că nu mai punem atât de mult accentul pe educație, pentru că nu acordăm un rol suficient de important celui care educă oamenii, pentru că avem salarii foarte scăzute, pentru că avem o imagine foarte proastă a profesorului și a învățătorului în societate, pentru că ne împrăștiem în toate direcțiile. Sunt multe motive.”, a mai spus Mirel Palada.

Informațiile au fost dezbătute la Timișoara, în cadrul conferinței regionale cu privire la stadiul implementării Strategiei naționale de dezvoltare durabilă 2030, eveniment la care au participat șefi de instituții publice locale, reprezentanți ai mediului de afaceri, din societatea civilă și universități din vestul țării.

• Tweet
• Pin It