Medicul Sorin Barac a preluat funcția de manager al Spitalului Județean Timișoara din prima zi a lunii martie, printr-un ordin emis de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, medic specialist în Chirurgie Vasculară, dar și în Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă, Sorin Barac a acordat un interviu pentru Express de Banat, în care a vorbit atât despre experiența sa profesională, dar și despre omul Sorin Barac.
Munca pe care o depun în momentul de față este, oarecum, una diferită față de cea de chirurg, pe care o desfășuram în sala de operație. Acum, activitatea mea se petrece, în mare parte, în biroul managerial, într-adevăr, alături de aceiași colegi cu care, anterior numirii mele în fruntea Spitalului Județean Timișoara, schimbam opinii și organizam programul zilnic de activitate pe secții sau în blocul operator. Sunt conștient de faptul că, deși am fost titularizat prin ordinul ministrului sănătății Alexandru Rafila, nominalizarea vine la pachet cu o serie de provocări și, în mod cert, alături de echipa mea, oameni pe care-i apreciez nespus și în capacitatea profesională a cărora cred cu tărie, voi face față cu brio sarcinii de a conduce cel mai mare spital din vestul României. Acum, am două direcții de acțiune. Am o echipă de consilieri, sunt medici pe care mă bazez că îmi vor da toate direcțiile, în spirit medical. Adică tehnici noi, medicină modernă – toate în folosul pacientului! A doua prioritate este aplicarea de proiecte pe fonduri europene. Încă de pe acum, pot să-i asigur pe colegii mei că nu vor exista practici discreționare, în ceea ce privește distribuirea banilor pe secțiile medicale sau în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii unor clinici și achiziționarea de aparatură modernă. Totul la cele mai înalte standarde!
Ce v-a determinat să alegeți medicina?
Inițial, ca orice copil care se juca cu seringi, am dobândit dorința de ajuta oameni. În perioada liceului, mai exact, am decis să dau la Medicină, universitate pe care am absolvit-o cu brio. Între timp am făcut două specialități – Chirurgia Plastică și Microchirurgia Reconstructivă, o specialitate vastă și, cea de-a doua, Chirurgia Vasculară care este și o opțiune complementară care îmi permitea să operez pacienți foarte grav bolnavi. Poate că soarta a făcut în așa fel să aleg aceste specialități. Probabil că puteam să fac orice specialitate chirurgicală, dar cele două îmi sunt de suflet. În schimb, nu voi uita niciodată de unde am plecat. În plus, am practicat activitatea administrativă în paralel cu chirurgia. Aveam nevoie să cunosc instrumentarul, aparatura, pentru ce era bună, la ce urma să o folosesc și asta m-a făcut să merg mai departe pe domeniul administrativ
Ce lucruri se pot îmbunătăți de exemplu în Chirurgia Vasculară?
Toate! Începând cu proiecte de cercetare, până la aplicarea lor în clinică pentru a salva pacienții.
Ați fost plecat în străinătate. V-ați gândit să rămâneți și să practicați meseria în altă țară?
Am fost plecat în străinătate cu un an înainte de pandemie. Am stat în Suedia. Acolo mi-am dobândit dreptul de liberă practică de la Ministerul Sănătății suedez și codul de parafă. Colaborarea cu spitalul din Göteborg mi-a arătat că tot ceea ce pot să fac acolo, pot să fac și în România, cu posibilitatea de upgrade în ceea ce privește infrastructura și aparatură. Acest lucru m-a determinat și m-a ambiționat să revin în țară și să pun în practică tot ceea ce am văzut și am experimentat departe de casă. Acum, din postura de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, simt că pot duce lucrurile la bun sfârșit.
Îi încurajați pe tineri să plece, să se specializeze, iar mai apoi să se reîntoarcă în țară?
Eu sunt șef de lucrări la disciplina noastră, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara. Este o poziție ierarhică, de mijloc. În discuțiile mele cu studenții, în afară de cursurile pe care le predau și lucrările practice, îi încurajez să experimenteze cât mai mult și să cunoască lumea, dar să revină în țară. Este vital pentru sistemul de sănătate! În România, ai posibilitatea să ai contact cu pacientul în mod direct, față de alte țări unde nu ai această posibilitate. Acest lucru face ca rezidentul, la sfârșitul etapei lui profesionale, să devină bun și apoi, din cauza unor conjuncturi, să plece, în loc să rămână unde a învățat. Aici sunt multe aspecte de discutat. Și noi suntem profesioniști, poate chiar mai buni decât cei de afară, dar cred că, azi, motivația este mai mare în străinătate, decât la noi.
Care ar fi primele specialități în care veți face schimbări?
Aș fi ipocrit să spun că nu m-am uitat la Chirurgia Vasculară! Nu vreau să sune ca un conflict de interese, dar de ani buni se cunoaște, la nivel mondial, că mortalitatea este cea mai mare în patologia cardiovasculară. Și atunci te îndrepți pe ce este mai important. Patologia vasculară nu se referă doar la chirurgie vasculară. Se referă la aspecte de patologie neurovasculară, se reflectă în sfera chirurgiei cardiace, a cardiologiei intervenționale. Patologia vasculară o poți regăsi în orice specialitate medicală.
Aveți o viziune în ceea ce privește eliminarea birocrației?
Da. Deja lucrurile sunt în derulare. Avem un proiect la nivelul spitalului care se referă la digitalizare. Atât la blocul operator, cât și la ATI. Acest lucru va simplifica activitatea, o va face mult mai transparentă, mult mai facilă, dar nu este suficient doar acest lucru, evident. Mai ales acum, totul trebuie gândit în interesul pacientului iar reducerea timpilor de așteptare, fie în Policlinică fie pentru operații, este un asemenea lucru.
Există deficit de personal la Spitalul Județean?
Personalul din Spitalul Județean este format din două categorii. O parte stabilă, care nu părăsește spitalul, și o parte este în dinamică. Mai ales tineretul! De multe ori rămâi cu un deficit de personal pe secție. Până acum, conducerile anterioare nu au reușit să echilibreze acest aspect. Este în planul meu să rezolv această problemă, însă atâta timp cât persoanele angajate au posibilitatea să aleagă este extrem de dificil de manageriat acest aspect.
Care credeți că vor fi cele mai mari provocări în acest mandat?
Este un lucru pe care cred că îl voi descoperi zilnic cu pași mici. Fiecare zi e diferită, singurul lucru comun este legat de faptul că ajung foarte târziu să îmi termin activitatea din cauza volumului mare de muncă. Și greutatea de a-l realiza, pentru că acum nu mai fac chirurgie, ci administrație și nu pot să spun că este atât de facil. Sunt multe lucruri de rezolvat, sunt multe probleme și asta face diferența. Norocul meu e că sunt înconjurat de oameni competenți, buni profesioniști și, de când mi-am preluat mandatul, am reușit să încheg, în jurul meu, o adevărată echipă unde comunicarea joacă un rol esențial.
Ce ne puteți spune despre omul Sorin Barac?
Etapa mea de dezvoltare profesională a impus multe sacrificii, dar a meritat pentru că, azi, sunt un om împlinit. Așa cum spun actorii și anume că cei care contează sunt cei din public, adică publicul, pentru mine tot efortul îl văd în satisfacția pacientului. Așa că, dacă pacientul este mulțumit, dacă pacientul trăiește, pentru că sunt cazuri în care viața e în cumpănă, atunci eu am cea mai mare satisfacție.
Țineți legătura cu pacienții?
Țin legătura cu pacienții, desigur! Chiar și acum, în condiții de management, eu nu mi-am abandonat pacienții. Discut cu ei telefonic, îi îndrum, acest lucru nu îmi este interzis de lege. Chiar zilele trecute am primit și o scrisoare de la un pacient pe care l-am tratat acum șapte ani. Este o scrisoare de felicitări cu trei rânduri. Am fost extrem de mișcat! Gesturile mărunte, venite din inimă, fac viața frumoasă!
Ce hobby-uri aveți?
Cred că toți avem hobby-uri. Îmi plac sporturile de iarnă și de fiecare dată, în perioada respectivă, mă gândesc cum să îmi fac un pic timp liber să fug pe pârtie, să schiez. Sportul îți dă un alt nivel de adrenalină, dar acolo este combinat cu o relaxare totală.
Care sunt principalele calități pe care ar trebui să le aibă un manager de spital?
Să aibă capacitatea să asculte oamenii, să își dea seama de nevoile lor, să știe să formeze în jurul său o echipă de profesioniști, să comunice, să fie disponibil și, nu în ultimul rând, să fie umil și să nu uite de unde a plecat.
Industria de cybersecurity a trecut de mult de granița unui simplu „lux” tehnologic, a devenit o necesitate absolută într-o lume interconectată, în care riscurile și atacurile cibernetice se multiplică...
Un bărbat de 64 de ani a ars în această dimineață la Caransebeș. Cercetările sunt în desfășurare. La ora 07:55, Poliția Caransebeș a fost sesizată prin apel la numărul...
CYBER FORUM 2024 – Timișoara devine capitala securității cibernetice, pe 14-15 noiembrie, 2024
Spații comerciale din centrul Timișoarei, scoase la licitație
Prețul corect la Cluj: un apartament costă cât o scară de bloc
Moșnița Nouă, Moșnița Veche și alte șase localități din Timiș rămân fără apă!
Tel./Fax: 0355.429.481
WhatsApp: 0723.101.061
contact@expressdebanat.ro
publicitate@expressdebanat.ro
Reșița, Str. Făgărașului Nr. 10
Toate drepturile rezervate. © 2024 Express de Banat. ISSN 2248 – 1281