Și APM Caraș-Severin recunoaște disconfortul din Dealul Crucii. Ce conține praful alb?

Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a transmis ce măsurători a făcut în Dealul Crucii în urma numeroaselor sesizări de poluare pusă în cârca celor de la TMK Artrom, dar și ce conține praful alb care a acoperit casele, mașinile, fructele și legumele locuitorilor din zonă.

În răspunsul transmis la solicitarea noastră și asumat de directorul executiv Mihai Dănuț Cepeha, Agenția pentru Protecția Mediului ne-a informat, în principal, despre metoda de măsurare a pulberilor în suspensie, fapt care determină calitatea aerului și nocivitatea pentru sănătate. Deși pentru a stabili acest lucru sunt folosite două variante ale acestor pulberi – PM 10 și PM 2,5, „APM Caraș-Severin deține doar echipamente pentru măsurarea concentrațiilor de PM 10 din aerul ambiental. Pentru acest indicator, de fiecare dată rezultatele obținute din campaniile de monitorizare nu au arătat depășiri evidente ale nivelului limită admis, respectiv 50 µg/m³ (valoare pentru 24 de ore), conform Legii 104/2011. Această lege reprezintă transpunerea Directivei Europene pentru un aer mai curat în Europa (2008/50/EC), care la rândul ei a preluat o serie de recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății.”, spun cei de la APM. Așadar, praful care se răspândește în Dealul Crucii nu depășește limitele legale. APM Caraș-Severin subliniază că deține o singură stație de monitorizare în Reșița (Str. Petru Maior, Nr. 73) care face parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

La fel cum ne-a informat și Garda de Mediu, acel praf alb care se depune pe bunurile oamenilor din zonă provine și în opinia APM din procesul de răcire a zgurii. Agenția pentru Protecția Mediului admite că „emisiile de aerosoli, generate prin răcirea zgurii cu apă aplicată prin stropire, pot fi foarte alcaline, deoarece zgura conține în majoritatea cazurilor oxid de calciu (CaO) liber”. De altfel, mai spun cei de la APM, acest lucru a reieșit și din testele de laborator făcute de Agenție pe baza probelor de praf colectate de pe autovehiculele din apropierea uzinei. „Depunerile alcaline din acești aerosoli conțin între 15 și 64% oxid de calciu liber (var nestins) și, datorită caracterului liant al varului, aderă puternic pe diverse obiecte, producând disconfortul semnalat în sesizări.”

După cum reiese din acest răspuns, bună parte din praful depus în Dealul Crucii provine de la TMK, din moment ce conținutul prafului atestă existența substanțelor specifice zgurii. Însă, spun cei de la APM, „depunerile de praf sesizate de către cetățenii municipiului Reșița din Dealul Crucii se datorează unui cumul de factori: atât a agentului economic TMK Artrom – PL Reșița, al altor agenți economici, traficului din zona menționată cât și al lucrărilor ce se execută în această perioada în oraș.” Un răspuns similar au și cei de la TMK, dar și Garda de Mediu.

Până acum, nimeni nu a răspuns la întrebarea: este sau nu dăunător acest praf pentru reșițeni?

• Tweet
• Pin It