Creatorii de conținut au toți aceeași problemă: ce ar trebui să știe pentru a se promova mai bine!? Datele structurate sunt esențiale! Acum, o expunere teoretică despre rolul acestora…
Ne place sau nu, va trebui să ținem cont de acest acronim, indiferent în ce domeniu activăm. SEO, care înseamnă „search engine optimization”, adică optimizarea pentru motoarele de căutare, este deja ceva indispensabil. (Însă, cei mai mulți, nici nu bănuim!) Chiar dacă pare o sintagmă cu valențe de neologism, nimeni nu o mai poate evita, nu ne mai putem permite să o ignorăm. Aeasta pentru că mijloacele de comunicare principale s-au schimbat ireversibil.
Tiparul clasic, cel creat de Gutenberg, a încetat de ani buni să mai fie mijloc principal de comunicare. Este doar un spațiu de depozitare a informației, un spațiu de calitate, elitist (teoretic), dar care nu mai poate exista fără motoarele de căutare. Aceasta din cauza creșterii numărului de creatori și de creații, care nu mai pot ajunge la publicul țintă fără o sortare, o ierarhizare, respectiv o punere în valoare.
Și toate acestea se fac prin SEO. Dacă vrem să publicăm ceva, să transmitem o informație, să vindem o mașină sau o mobilă de bucătărie, nu o vom putea face fără să respectăm câteva criterii (reguli) tehnice. Criterii care, de cele mai multe ori, contravin percepțiilor noastre intime despre ce înseamnă o creație și pe care vom încerca să le „sărim”. Nu ne plac, ne deranjează, le considerăm atentate la bunul simț, la estetică. Dar care dacă le ocolim, se vor concretiza în lipsa de efect a informației pe care am transmis-o. Căci dacă informația pe care am creat-o nu ajunge unde trebuie, înseamnă că ne-am pierdut vremea, am irosit resurse. Și, atunci, pentru ce mai muncim?
Paradoxal, acest „haos” de informație, această bogăție de idei, de acțiuni, de produse, de orice, trebuie unificat cumva altfel ne rătăcim. Și ajungem la primul paradox. La sensul sintagmei SEO, care se referă la „motoarele de căutare”. Dar, de fapt, dacă în viața de zi cu zi am fi dependenți de mai multe motoare de căutare, viața noastră ar deveni un iad. O grămadă dezordonată de produse, de idei și de informații care ar trece haotic prin fața noastră și receptarea lor s-ar face aleatoriu. Tocmai de aceea, paradoxul este că ne folosim în mod practic de un singur motor de căutare. Doar că, de multe ori, nici măcar nu realizăm asta.
Opinia mea este că haosul din online urmează și va urma bunele practici din viața reală. De exemplu, Parisul are douăzeci de arondismente și un singur primar. În Germania pentru fiecare domeniu de bază există o singură autoritate, la noi este valabilă regula de comisii și comiții, sper că ați prins ideea. În online, singura autoritate care contează este Google. Eu nu vorbesc acum despre moralitatea sau decența acțiunilor sale, dar practica a demonstrat că lucrurile nu funcționează altfel. Adică, vrem sau nu, lucrăm sub aceeași umbrelă care se deschide după reguli create de Google. Care, de fapt, ne dictează viața prin intermediul principiilor de SEO.
Oricât s-a străduit Microsoft să creeze și să dezvolte un alt motor de căutare, respectiv Bing, acesta nu a prins. America este dependentă de Google nu de Bing. La fel se întâmplă și în China chiar dacă are Baidu, în Rusia care-l are pe Yandex. Încăpățânarea de a folosi altceva decât Google duce la o societate închisă.
Rezolvarea, unificarea sistemelor de prezentare a informației s-a produs și se va accentua prin date structurate. Ce sunt acestea? O idee genială (spun eu) care combină nevoia de independență a creatorilor de informație cu obligativitatea unor reguli de sortare. Datele structurate sunt ceva ce nu se vede de către oamenii „obișnuiți”, adică de către utilizatori. Însă, dacă nu le ai incluse în informația ta transmisă în mediul online, ai șanse mici de propagare serioasă. Folosirea datelor structurate este ceva asemănător unei case de licitații dacă vreți. Oricât de bun pictor ai fi, dacă nu găsești un agent de marketing, nu vei vinde tabloul. Dacă nu apelezi la o casă de licitații, nu află lumea despre tine. Asta fac datele structurate. Dacă nu le introduci în interiorul informației, materialul nu se propagă pe internet.
Pe la sfârșitul anilor 90, cei care aveau noțiuni de HTML și erau în stare să construiască un website erau un fel de guru, ceva ca un mic Dumnezeu, te rugai de ei să-ți facă, să-ți lucreze ceva. Era absolut abstractă munca lor, foarte puțini o înțelegeau. A fost o primă separare între utilizatori și creatori. Distincția era clară: unii fac, alții folosesc! Asta până a apărut wordpress-ul, de fapt sistemele de CMS (content management system), prin care oricine poate face un site. Când web designul a devenit un produs comercial de masă.
Imediat a mai apărut o branșă, cei care se ocupă de SEO, respectiv care promovează site-urile. Ei au fost necesari pentru că deja erau prea multe pagini web și cineva, cumva, trebuia să le separe, să le diferențieze.
A doua mare fractură (din punctul de vedere al conținutului unei pagini web) este reușita Google de a implementa datele structurate. Adică un fel de semnături, de repere și indicații care se introduc în codul sursă. Acestea nu se văd, în același timp permit creatorului să-și păstreze viziunea estetică. Manevra celor de la Google pune jobul celor care fac SEO pe o treaptă superioară. Rezultatele sunt vizibile în căutări. Astfel, Google include rețelele sociale și nu invers. Oricine caută ceva pe telefonul mobil va folosi Google. Numărul celor care caută un serviciu sau un produs pe o rețea socială este infim.
Așadar, folosirea datelor structurate în componența unei pagini web este poate cea mai mare realizare a celor de la Google în ultimii ani. Acestea, datele structurate, fac posibil ca un site mic dar bine conceput să fie mai vizibil decât unul cu conținut mai bogat. Adică o reeditare a lutei dintre David și Goliat.
Despre modul în care creează inteligența artificială în ceea ce privește conținutul site-urilor, părerile majoritare sunt mai degrabă critice. Aceasta deoarece baza de date cu care lucrează un ChatGPT sau Gemini, de exemplu, este constituită pe baza a ceea ce există acum în mediul online. Or, se știe, ce este pe internet nu înseamnă că și merită băgat în seamă. Așadar, un text creat cu AI va suferi de ingerința multor „minți luminate”. Adică un conțint creat cu informații îndoielnice. Toată umea știe că mulțimea proștilor va fi întotdeauna mai mare decât a deștepților.
Cazul firmei de avocatură la care lucra Steven Schwartz din New York (în 2023) este deja notoriu și aproape că a provocat falimentul acesteia. În fapt, pentru construirea unei apărări pentru un client, avocatul citat mai sus s-a folosit de date obținut prin ChatGPT, care s-au dovedit false. O pură fantezie…
Cu totul altfel stau lucrurile în cazul identificării unui conținut prin mijloace de SEO sau citindu-se datele structurate. Motoarele de căutare sunt antrenate inclusiv prin algoritmii de inteligență artificială să recunoască despre ce este vorba într-o pagină web. Or, tocmai aici este aspectul de indispensabil al muncii de SEO. Respectiv faptul că știi să imprimi o anumită direcție unui conținut. Iar AI depistează și sortează, la asta se pricepe foarte bine.
Iată de ce, în opinia celor mai mulți specialiști și observatori ai mediului online, AI încă nu va influența conținutul în sine, crearea acestuia. Ci mai degrabă identificarea sensului conținutului. Sunt două lucruri distincte: să creezi conținut veritabil și să-l identifici dintr-o sursă online. Cel puțin într-un viitor previzibil, jobul celor care fac SEO nu va dispărea din nomencaltorul de servicii.
Inteligența artificială, încă, va crea forma și nu fondul referitor la ceea ce citim pe internet. Pentru cât timp, asta este deja o altă chestiune…
» Semrush – unul dintre cele mai bune site-uri de marketing digital