„Sentimentul libertății se formează prin educație”. Povestea Sviatlanei Tsikhanouskaya, lidera mișcării democratice din Belarus
În urmă cu 32 de ani, când a ajuns pentru prima dată în Irlanda, Sviatlana Tsikhanouskaya a văzut cât de diferit poate arăta viața într-o altă țară. Nu știa atunci că, peste ani, avea să candideze împotriva lui Aleksandr Lukașenko și să devină una dintre vocile opoziției democratice din Belarus.
La Timișoara, la Forumul pentru Valori Europene, Tsikhanouskaya a povestit cum a ajuns să înțeleagă ce înseamnă libertatea, dar și cum a luat decizia să se implice în lupta împotriva regimului de la Minsk.
„Cred că sentimentul libertății și nevoia de libertate se formează prin educație.”, a spus ea. „Atunci când ai ocazia să vezi cum trăiesc oamenii în alte țări, să înțelegi ce înseamnă libertatea și democrația, începi să te întrebi de ce lucrurile nu stau la fel și în țara ta. Ce nu funcționează în societatea în care trăiești și în felul în care este condusă?”
Sviatlana Tsikhanouskaya, lidera opoziției democratice din Belarus
Pentru Tsikhanouskaya, întrebările au început în 1994, când a ajuns în Irlanda printr-un program destinat copiilor din Belarus afectați de radiațiile de la Cernobîl. A descoperit o lume complet diferită de cea pe care o cunoștea.
„În Belarus era sărăcie, oamenii stăteau la cozi uriașe pentru a cumpăra o pâine. Acolo am descoperit o lume complet diferită, în care oamenii zâmbeau, iar magazinele erau pline de produse. Totul era nou pentru mine. Și atunci începi să te întrebi: de ce nu avem și noi toate acestea în țara noastră? Suntem parte a Europei, ne aflăm în centrul Europei.”, a povestit Sviatlana Tsikhanouskaya.
Potrivit liderei opoziției democratice din Belarus, o schimbare la scară largă în societatea din care făcea parte a început abia atunci când oamenii au avut acces la informații libere.
„În Belarus, regimul le spunea oamenilor că în Polonia este rău, că oamenii sunt flămânzi și că valorile occidentale sunt îngrozitoare. Iar oamenii credeau aceste lucruri, pentru că nu aveau suficiente informații despre ce se întâmplă în lume.”, a povestit ea.
De aceea, Tsikhanouskaya consideră că presa liberă și libertatea de exprimare trebuie susținute în țările care riscă să fie izolate și puternic influențate de propagandă.
„În Belarus, presa liberă a fost distrusă de dictatură. Publicațiile independente lucrează acum din exil. Dar, datorită internetului, reușim să ajungem la oamenii din țară, să le explicăm ce se întâmplă în jurul lor și să-i ferim de otrava propagandei, care repetă mesajele Rusiei.”, a spus Tsikhanouskaya, care a adăugat un mesaj pentru cei care trăiesc deja în democrații.
„Verificați informațiile. Nu credeți orbește ceea ce spun populiștii. Priviți informațiile prin prisma valorilor și judecați-le cu atenție. Nu vă gândiți pur și simplu: «Această persoană ne promite soluții simple la probleme complicate, așa că o voi crede»”, a îndemnat Tsikhanouskaya.
„Toate revoluțiile încep cu decizia fiecărui om”
Drumul Sviatlanei Tsikhanouskaya în politică a început în 2020, după arestarea soțului ei, care voia să candideze la alegerile prezidențiale din Belarus. Mamă a doi copii, fără experiență politică, a decis să intre în cursa electorală în locul lui.
„Cred că toate revoltele și toate revoluțiile încep cu decizia fiecărui om. Primul meu pas, când m-am dus la Comisia Electorală Centrală și mi-am depus dosarul pentru înregistrarea candidaturii, a fost făcut din dragoste pentru soțul meu.”, a spus ea.
Forumul pentru Valori Europene de la Timișoara
Decizia personală de la început s-a transformat, așadar, pe parcurs, în dorința de a-și apăra țara și oamenii.
„Mi-a fost frică. Știam în ce țară trăiesc, unde oamenii dispar, sunt arestați, iar copiii ajung uneori să fie luați doar pentru că părinții lor au fost arestați. Dar, în acel moment, am văzut sute de mii și milioane de oameni care mă susțineau și se susțineau unii pe alții.”, a povestit Tsikhanouskaya.
Alegerile din august 2020 au fost contestate, după ce au apărut acuzații de fraudă. Opoziția și numeroase țări nu au recunoscut victoria anunțată a lui Aleksandr Lukașenko. Protestele care au urmat au fost înăbușite violent, iar Tsikhanouskaya a fost nevoită să plece din Belarus. De atunci, trăiește în exil.
„Lupta mea personală continuă de mai bine de șase ani. Știu cât de important este să nu renunți. Trebuie să contribui în fiecare zi și să continui să lupți, în ciuda fricii, a represiunilor, a faptului că îți vezi camarazii în închisoare. Trebuie pur și simplu să mergi mai departe.”, a spus ea.
Tsikhanouskaya a amintit că în Belarus sunt peste 900 de deținuți politici și că represiunea continuă.
„Apreciez foarte mult fiecare om care nu a renunțat. Vreau să le amintesc și de timișorenii care, în 1989, au rămas fermi în stradă și au ocupat această clădire minunată (n.r, Opera Națională din Timișoara) pentru a-și arăta hotărârea.”, a mai spus lidera opoziției din Belarus.
Guy Verhofstadt: „Democrația este ceva pentru care trebuie să lupți în fiecare zi”
La rândul lui, fostul premier belgian Guy Verhofstadt a vorbit despre faptul că democrația nu este un câștig definitiv și că trebuie apărată în fiecare zi.
„Nu cred că democrația poate fi salvată definitiv. Trebuie să lupți pentru ea. Am văzut că, după 1989, lucrurile au evoluat bine în unele țări, dar nu am avut un regim democratic stabil în Rusia, de care să fim siguri, și nici în China. Așadar, democrația este ceva pentru care trebuie să lupți în fiecare zi, iar democrații liberali nu pot renunța niciodată la această luptă.”, a afirmat Verhofstadt.
Guy Verhofstadt, prim-ministrul Belgiei între 1999-2008
Verhofstadt consideră că populismul nu va dispărea cât timp partidele tradiționale nu vor reuși să ofere o alternativă convingătoare și o direcție pentru societate.
„Ar fi o mare greșeală să considerăm că populismul a dispărut. Va dispărea abia în ziua în care va exista din nou o alternativă convingătoare, o contrapondere care să le ofere speranță și perspective de viitor tinerelor generații, care și-au pierdut speranța în multe țări, inclusiv în Europa.”, a afirmat el.
Forumul pentru Valori Europene de la Timișoara
Verhofstadt a vorbit și despre diferența dintre democrația liberală și ceea ce populiștii numesc „democrație absolută”. „Într-o democrație absolută, majoritatea poate decide orice. Poate decide chiar și eliminarea minorității. Ar fi o decizie democratică, dar este o decizie pe care am accepta-o? În niciun caz. Democrația liberală este democratică tocmai pentru că urmărește să limiteze, din când în când, puterea majorității.”, a explicat fostul premier al Belgiei.
**
Vineri, de la ora 16.00, la Cinema Timiș, Sviatlana Tsikhanouskaya va primi Premiul „Timișoara pentru Valori Europene”. Distincția este acordată unor personalități care au avut un rol important în apărarea și promovarea valorilor europene.
