Seniorii din Caraş-Severin merită mai mult

Doar 11 câmine pentru vârstnici, patru furnizori de servicii la domiciliu şi şase centre de zi funcţionează în Caraş-Severin. Prea puţin pentru un judeţ care „îmbătrâneşte” continuu.

Despre îmbătrânirea demografică a judeţului Caraş-Severin, cel mai bine „vorbesc” cifrele prezentate de Mihai Caliţoiu, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică, într-o şedinţă ţinută ieri la Prefectura Caraş-Severin. Pe scurt, evoluţia populaţiei în ultimii 30 de ani arată astfel:

Populaţia judeţului prezintă un proces lent de îmbătrânire ca urmare a scăderii natalităţii şi creşterii duratei medii de viaţă. Aceasta este concluzia care se desprinde din statistici, realitate reflectată şi în evidenţele Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială. Întrucât aproape jumătate dintre beneficiarii de prestaţii sociale sunt persoane vârstnice, directorul Elena Solomonesc (foto) atrage atenţia asupra nevoii de servicii publice care să fie suficiente pentru toţi seniorii judeţului.

În Caraş-Severin, funcţionează trei cămine publice pentru vârstinci şi opt cămine private, marele beneficiu al sistemulu public fiind acela de a îngriji atât persoanele care pot acoperi costurile lunare cât şi pe cele care nu pot. În privinţa îngrijirii la domiciliu, cel mai vechi furnizor de asemenea servicii din judeţ este Caritas. De aproape 30 de ani, oferă servicii gratuite pentru 50 de persoane în Reşiţa şi 25 în Caransebeş. În judeţ, mai funcţionează alţi trei furnizori care oferă servicii pentru 15-20 de persoane fiecare. Cât despre centrele de zi pentru vârstnici, din cele şase din judeţ, trei sunt la Reşiţa având aproximativ 120 de beneficiari.

Prea puţin în condiţiile cifrelor prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică. „Suntem descoperiţi pe zonele Băile Herculane şi Moldova Nouă, unde e nevoie de cămine publice pentru vârstnici. Nici centrele de îngrijire la domiciliu nu sunt suficiente. Ar fi de dorit ca fiecare comunitate să aibă un asemenea serviciu, mai ales că nu implică costuri mari decât unul sau doi oameni angajaţi de primării sau furnizori privaţi. Nici pentru beneficiari costurile nu sunt mari, suma minimă stabilită la nivel naţional este de 36 de lei pe oră pentru o persoană care să poată acţiona în sprijinul alteia dependentă la domiciliu”, este semnalul tras de directoarea Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială.

• Tweet
• Pin It