Șefu’ e șef și-n șanț

Că tot era ziua lui liberă și să nu se plictisească stând acasă în fața televizorului, nea șefu’ de la SIE a sunat un avion privat să-l călătorească în Emirate, la ultima cursă a anului din Marele Premiu de Formula 1. Mare chibiț de formule de tot felul, n-a vrut să rateze o astfel de ocazie. Că ar fi fost păcat să nu fi mers din moment ce din procesul electoral se alesese praful și pulberea, iar vremea de afară n-ar fi fost cea mai potrivită pentru picnic în natură.

Apoi, omul ăsta nu are alte damblale, cum ar fi șprițurile, manelele, femeile (nici măcar din alea de pe prima pagină a revistelor) ori fotbalul. Așa că a sunat la avionul privat, cum sunăm și noi la taxi, și dus a fost. Ghinion. Nu, nu cu călătoria, ci la întoarcere. Luni, la prima oră a săptămânii, când alții au aflat că zburase dus-întors cu un Jet privat, într-un moment în care țara ardea și baba se pieptăna. Desconspirat, toți au cășunat pe dânsul, după modelul Ciolacu, cel cu Jet-ul la Monte Carlo: că îl doare la bască de țară și popor, că nu-i pasă de râu, de ram și de tot ce mișcă în Europa împotriva noastră, că de unde are bani pentru un avion privat, că, că, că și iarăși că… Că așa e la noi. La români.

Întrebări de bun simț, spuse de la obraz, care să ne arate că vigilența fiecăruia dintre noi e mereu trează, la datorie în astfel de momente. Bine, bine, dar de ce, bă, abia acuma le puneți? Până acum ce ați făcut? Ați închis ochii și v-ați băgat dopuri în urechi? Că nea șefu’ ăsta de la SIE a tot zburat cu avioane private, și tot la curse de mașini, dar până ieri nimeni nu l-a întrebat de unde are atâția bani sau dacă e bolnav de țara asta, (adică de patriotism) vorba poetului. La fel și în cazul lu’ Ciolacu. Că dacă n-ar fi fost alegerile astea, nici dracu n-ar fi căutat să vadă cu ce avion au zburat cei doi. Și care ar fi știut ar fi tăcut sau, în cel mai bun caz, ar fi povestit în șoaptă unui prieten, nicidecum să dea fuga la televiziuni.

Iar dacă tot suntem români până la capăt, de ce să nu o spunem pe-a dreaptă: Ce șef e ăla, bă, în România, care nu se plimbă măcar o dată cu un avion privat sau cu ultimul model de mașină bengoasă? Că și pe timpul lu’ Ceașcă, președintele CAP-ului beneficia de cele mai avansate facilități ale vremii. Că în timp ce țăranul de rând se plimba prin sat cu atelajul din dotare tras de doi boi, președintele se căra cu șareta. Că ar fi fost rușine, bă, să fi mers cu bicicleta sau pe jos în comună. Că ar fi râs sătenii de el, arătându-l cu deștu’: „Vai de curu’ lui, ce președinte e ăsta, bă, dacă nu are nici măcar o șaretă sub șopru?” Ș-atunci, despre ce vorbim?

Așa și cu nenea șefu’ de la SIE, care nu face altceva decât să transmită oral vorba aia bătrânească, cea cu: Șefu’ e șef și-n șanț…

• Tweet
• Pin It