Președinții curților de apel din România cer clarificări cu privire la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, întâlnire despre care informațiile apărute în spațiul public arată că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului.
Șefii instanțelor susțin că, în cazul unei asemenea întâlniri, trebuie lămurite atât existența și cadrul în care aceasta a avut loc, cât și motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului, scopul și temele discutate.
Printre semnatarii comunicatului se află și președinta Curții de Apel Timișoara, Maria-Cristina Dica.
„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime.”, transmit președinții curților de apel.
Aceștia invocă și o hotărâre din 2024 a Curții Europene a Drepturilor Omului, în care instanța europeană a subliniat interesul public privind informațiile despre întâlnirile judecătorilor Curții Constituționale, în contextul unor suspiciuni privind contacte cu un politician interesat de o cauză aflată pe rolul Curții.
Președinții curților de apel consideră că lipsa de transparență în cazul unor întâlniri între conducerea CCR și reprezentanți ai unui partid politic poate afecta percepția publică asupra imparțialității deciziilor CCR.
În comunicat este amintit și episodul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia după controversele generate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Administrația Prezidențială susținea atunci că este „inadmisibil” ca în spațiul public să existe suspiciunea unei posibile imixtiuni în activitatea Curții. „Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.”, afirmă acum președinții curților de apel.
Aceștia cer, în consecință, clarificarea publică a circumstanțelor întâlnirii dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, pentru „înlăturarea oricărei speculații” și pentru protejarea încrederii publice în justiția constituțională.
„Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții.”, se mai arată în comunicat.