Seceta și arșița, degradarea resurselor naturale și poluarea, principalele îngrijorări și ale fermierilor din Banat

legume proaspete

Fermierii din Banat sunt puternic afectați de efectele schimbărilor climatice (în mod special de seceta severă) și sunt prea puțin sprijiniți pentru a-și ține fermele în viață. WWF-România reunește și sprijină vocile neauzite de la firul ierbii.

Un sondaj al WWF România, desfășurat cu fermieri din trei regiuni din România (Banat, Transilvania și Maramureș) și cu reprezentanți a cinci asociații agricole cu reprezentativitate la nivel național, scoate la iveală vocile celor mulți, dar puțini auziți în mediul politicilor publice din sectorul agro-alimentar, care sunt puternic afectați de efectele schimbărilor climatice (în mod special de seceta severă) și prea puțin sprijiniți pentru a-și ține fermele în viață.

12 mici fermieri din Caraș-Severin și fermieri din 5 asociații, atât tineri, cât și fermieri experimentați, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la secetele prelungite și fenomenele extreme, precum secarea surselor de apă (râuri, lacuri), dar și  vizavi de dificultățile legate de desfacerea produselor alimentare.

Sondajul face parte dintr-un proiect-pilot de abordare a nevoilor și ideilor fermierilor în contextul impactului crescând al schimbărilor climatice, desfășurat de WWF în parteneriat cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM), cu sprijinul European Climate Foundation (ECF).

Seceta și arșița, degradarea resurselor naturale și poluarea – principalele îngrijorări ale fermierilor

Principalele îngrijorări ale fermierilor în legătură cu clima, fie că e vorba de ferme mici sau ferme mari-foarte mari, sunt seceta și arșița, urmate de întețirea problemelor cu bolile și dăunătorii și reducerea resurselor de apă. Toți fermierii au fost afectați de aceste probleme, în diferite moduri – de la lipsa furajelor și arderea vegetației (fânului) de pe pajiști, la scăderea producției (deci și a veniturilor) de porumb, cereale, fructe-legume sau lapte și imposibilitatea de a mai depozita fructe pe perioada iernii, la reducerea semnificativă a perioadei de recoltare.

fermieri

fermieri

Alte efecte semnalate sunt dificultăți noi în planificarea anului agricol, în onorarea contractelor comerciale și creșterea costurilor de înființare/menținere a culturilor.

Principalele îngrijorări ale fermierilor legate de degradarea naturii/resurselor naturale sunt tăierea pădurilor, impactul pesticidelor/îngrășămintelor chimice și degradarea solurilor (prin eroziune, poluare sau chiar deșertificare), urmate de poluarea aerului și a apelor.

Fermierii caută și aplică soluții pe cont propriu

Fermierii încearcă să se organizeze și să ia măsuri pe cont propriu, în limita resurselor și a cunoștințelor de care dispun, atât în ce privește practicile agricole și infrastructura/echipamentele de care se folosesc, cât și în ce privește structura fermei, suplimentarea temporară a forței de muncă sau chiar adaptări ad-hoc.

În aceste eforturi, toți fermierii susțin că statul nu face suficient pentru a-i sprijini, iar măsurile de finanțare existente prin politica agricolă (subvenții/plăți, granturi, împreună cu schemele de creditare complementare) nu se ridică la nivelul costurilor aferente implementării unor practici mai durabile, nu sunt atractive sau nu sunt calate pe specificul producătorilor mici.

Riscuri pentru viitor

Întrebați despre cum văd agricultura românească peste 5-10 ani, fermierii locali spun că fermele mici vor continua să dispară (inclusiv din motive legate de accesul la piață), iar agricultura se va intensifica și mai mult și se va concentra în mâinile a puțini oameni. Reprezentanții asociațiilor agricole recunosc riscul pierderii fermelor de familie, a „corporatizării” fermelor care vor rămâne, precum și tendința de digitalizare în managementul fermelor pentru creșterea eficienței și reducerea impactului de mediu.

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/