„Sărutul” lui Brâncuși – reinterpretat la Timișoara cu intervenția a peste 2.500 de localnici și turiști

Sâmbătă, la Timișoara, s-a încheiat expoziția în cadrul căreia localnicii și turiștii Capitalei Europene a Culturii au fost chemați să recreeze „Sărutul” marelui sculptor român. „Brâncuși din trecut dă mâna cu Brâncuși din prezent care suntem noi, cu toții”, au spus artiștii care au lucrat la instalație. 

„De obicei într-o galerie de artă intri să te uiți, aici puteai să contribui la o sculptură colaborativă. Am ales Sărutul lui Brâncuși și datorită dualității dintre cele două busturi, unul pe care l-am făcut în atelier cu ajutorul unui robot, iar celălalt este făcut integral de public din mai mult de două mii și ceva de bețe, mare parte dintre ele personalizate de vizitatori, așa cum au putut. Nu am impus niciun fel de limite, creativitatea a putut fiecare să și-o exprime în felul lui și asta cred că e cel mai important pentru demersul nostru: oamenii să realizeze că și ei pot să facă artă atât timp cât pun mâna și chiar o fac.”, a spus arhitectul Florin Cobuz, cel care a gândit instalația expusă la Bastionul Maria Theresia din Timișoara.

Reprezentanții Consiliului Județean Timiș declară că prin expoziția de la Bastion au vrut să „traducă” opera marelui sculptor Brâncuși pentru toată lumea, inițiați și neinițiați în lumea artei.

„Ceea ce am încercat să facem prin acele evenimente de anvergură, de masă, de impact major în comunitate, a fost să facem din sculptură un mod de viață, de zi cu zi, pentru toți cetățenii, nu doar pentru elevii de la Liceul de Arte sau pentru cei inițiați în arta muzicală sau estetică, ci pentru fiecare locuitor al Timișoarei. Ca să ajungă să facem chestiunea aceasta, trebuia să găsim metode pentru a atrage oamenii către artă, către cultură. A traduce cultura pe înțelesul tuturor, iar proiectul pe care îl avem aici e un exemplu de cum putem să atragem oamenii către cultură. Și nu numai asta, ci și simbolic să vedem peste ani ce mai reprezintă de fapt sau ce mai reprezintă încă opera lui Brâncuși în realitatea zilelor noastre. Sărutul poate foarte bine să însemne unitatea unei națiuni, sentimentul de apropiere dintre doi oameni, dragostea, dar și orice sentiment îți trezește sculptura atunci când o privești neobturat de alte bariere.”, a declarat Alin Nica, președintele CJ Timiș.

Moștenirea anului Capitalei, a mai spus Alin Nica, este tocmai această modalitate de a ne raporta la artă în viața de zi cu zi. „Nu se va termina contactul nostru cu mediul artistic la 31 decembrie 2023, el va trebui să continue și să fie dezvoltat în anii care vor urma.”, a conchis Nica.

CITEȘTE ȘI: Sute de timișoreni au recreat „Sărutul” lui Brâncuși, la Bastionul Theresia

• Tweet
• Pin It