Sărbătorile de iarnă continuă pentru sârbi!

Aproape 40.000 de creştini ortodocşi de rit vechi din Banat, din care peste 30.000 de sârbi, sărbătoresc astăzi Ajunul Crăciunului (Badnji dan) după calendarul gregorian. Credincioşii au pregătit „badnjakul” căruia spre seară îi vor da foc, iar Moş Crăciun urmează să ajungă în casele lor la noapte.

La fel ca cele româneşti, deosebit de frumoase sunt şi tradiţiile sârbilor legate de sărbătorile de iarnă. În localitatea Moldova Veche de la malul Dunării, în această dimineaţă, cel mai vârstnic bărbat al familiei merge în pădure înainte de răsăritul soarelui pentru un trunchi de stejar numit ,,badnjak”, căruia îi va da foc spre seară. Cu cât numărul de scântei care ies din stejarul aprins este mai mare, cu atât anul va fi mai bogat. Lumina flăcărilor badniacului aduce de asemenea noroc şi sănătate, fertilitate semănăturilor şi vitelor, precum şi triumful luminii asupra întunericului.

Gospodarii care nu mai păstrează acest obicei acasă participă la arderea trunchiului în curtea bisericii, în cadrul ceremonialului multisecular ,,Badnjak”. Cei prezenţi la acest obicei vechi de sute de ani primesc legături din crenguţe de stejar cu paie pe care trebuie să le ducă acasă. După cum spune tradiţia, buşteanul trebuie tăiat din trei lovituri de secure, simbolizând puterea Sfintei Treimi. Acesta reprezintă intrarea Lui Iisus Hristos în lume, în inima şi-n casa noastră, iar arderea lui semnifică arderea păcatelor şi a tuturor relelor. Trunchiul se pune, de fiecare dată, în cel mai luminat colţ din cameră, întotdeauna lângă icoană.

Tot în seara de Ajun, fredonând cântarea tradiţională PiluGusu, membrii familiei aruncă pe jos paie, care semnifică aşternutul din ieslea în care s-a născut Pruncul Sfânt, paie care nu sunt măturate până după sărbători. Se cântă colinde de Crăciun, iar gospodina casei aruncă pe jos bani, grâu şi bomboane. De asemenea, mai există obiceiul de a arunca în toate cele patru colţuri ale camerei de oaspeţi şi câte un pumn de nuci pe care copiii, cotcodăcind precum găinile, le adună în timp ce merg în cerc pe paie. Conform tradiţiei, în seara de Ajun toţi membrii familiei trebuie să mănânce pe jos, pe aşternut de paie sau de fân.

Obiceiul împodobirii Bradului de Crăciun nu făcea parte cu ani în urmă din tradiţiile sârbilor, însă cu timpul tradiţiile sârbeşti s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, sărbătorind în prezent atât Crăciunul românesc, cât şi pe cel sârbesc.

• Tweet
• Pin It