Omul de afaceri Gabriel Olariu a reautorizat pentru zboruri de pasageri Aeroportul Banatul din Caransebeș, iar ministrul Transporturilor i-a deschis calea spre investiții de 100 de milioane de euro, necesare includerii pe lista destinațiilor marilor companii aeriene.
După ce și-a bătut joc de Băile Herculane, de Clisura Dunării, de Semenic și Muntele Mic, de industria constructoare de mașini și de siderurgie, dar și de atâtea altele, Caraș-Severinul primește o șansă uriașă. Una care să-l transforme dintr-un pol al sărăciei, cum e astăzi, într-un punct de maxim interes. Atât turistic, cât și economic. Chiar strategic, mai ales în contextul invaziei rușilor în Ucraina. Această șansă se numește Aeroportul Banatul Caransebeș, o adevărată posibilă poartă aeriană prin care să pătrundă în județ investiții fabuloase. O șansă izvorâtă din ambiția și încăpățânarea omului de afaceri Gabriel Olariu și maximizată datorită implicării ministrului Transporturilor, caransebeșeanul Sorin Grindeanu.
„În momentul în care eu am venit la Caransebeș, despre aeroport exista foarte mult folclor. Am fost privit cu dispreț pentru că, înainte de mine, au mai fost foarte mulți care au spus lucruri și nu s-a întâmplat nimic. Când am venit aici știam că pista are 1 m grosime din beton, dar am făcut expertize și am ajuns la concluzia că nu este așa. Pista are 25 cm beton și 15 cm balastru. E clar că nu poți să aduci avioane mari pe o pistă ca asta, făcută în 1950 pentru aviație militară, avioane ușoare. Starea pistei, ca și construcție, a fost foarte bună și am reușit să o autorizăm imediat, dar un aeroport nu îl faci din banii tăi, presupune investiții extraordinare. Aeroportul Caransebeș este o infrastructură publică, administrat de o firmă privată, și faptul că la Washington sau în altă parte este privit cu foarte mare interes în actuala conjunctură geopolitică nu este datorită lui Olariu, ci datorită zonei, așezării lui acolo unde trebuie. De asta am început să fac lucrurile pas cu pas. Primul lucru era autorizarea. L-am autorizat în 2020.”, a declarat omul de afaceri la Express Live.
Următorul pas era introducerea aeroportului în masterplanul general de transport. Lucru care s-a întâmplat într-un final. „Vreau să aduc elogii și să mulțumesc ministrului Sorin Grindeanu. Din 2015 – 2016 au apărut obiective de importanță strategică în România, dar pentru că nu erau puse în masterplanul general de transport nu puteau fi finanțate. Între ele era și Aeroportul Caransebeș, dar actele au stat la fostul ministru în sertar luni de zile. Ministrul Grindeanu s-a preocupat în primul rând ca planul național de investiții să fie adaptat la masterplanul general de transport și ne-a inclus în categoria secundară de aeroporturi. Domnul ministru Grindeanu a ajutat Caransebeșul, a făcut o chestiune pe care foștii miniștri nu au făcut-o! Fiind în masterplan, am început procesul de modernizare a aeroportului!”, a e explicat Olariu.
La această oră, aeroportul e autorizat pentru aviație generală, aerogara este finalizată și dotată cu echipamentele necesare. Mai e nevoie doar de avizul SRI și apoi se pot realiza primele îmbarcări. Deocamdată, în aeronave de mici dimensiuni. „Suntem restricționați de capacitatea portantă a pistei, care nu permite să aterizeze aeronave mai grele de 20 de tone, explică omul de afaceri. Asta însemna ATR 42 ale TAROM. Mai e o problemă cu aparatură instrumentală, pentru că majoritatea companiilor de transport comercial nu au procedura de a ateriza la vedere și atunci asta deja limitează și mai mult. Există 2 companii de la care avem promisiunea că vin la Caransebeș, iarna pentru curse cu turiștii ce vin la munte, iar vara cu turiști care merg la mare.”
Dar asta ar fi doar o fază intermediară, imediată. Orizontul e mult mai departe. Includerea aeroportului din Caransebeș în masterplanul Ministerului Transporturilor înseamnă posibilitatea accesării unor fonduri europene pentru un aeroport cu pistă adevărată, cu echipamente de ghidaj de ultimă oră, cu balizaj pentru aterizare și decolare pe timp de noapte, cu aerogară nouă. Cu alte cuvinte, un aeroport cu totul nou. „Am dezvoltat două proiecte, două studii de fezabilitate. Primul se referă la construirea pistei. Acum e de 2.000 m, va fi de 2.500 m. Facem alta, nouă, am rotit-o cu 10 grade pentru că era muntele prea aproape și am creat astfel posibilitatea ca în cazul ratării aterizării aeronava să se poată ridica și, cu viraj la dreapta, să treacă pe lângă munte. Nu mai avem limitare de tonaj, putem aduce aeronave până la 200 de tone, de 300 de pasageri, aeronave intercontinentale. Avem deja studiul de fezabilitate, s-au depus documentele preliminare la Ministerul Transporturilor pentru a fi verificate și evaluate înainte să depunem studiul final, am obținut aproape toate avizele și dacă totul este bine în maximum o lună putem să avem avizele pentru autorizația de construcție și, sperăm, finanțarea de la Ministerul Transporturilor.”, a detaliat Gabriel Olariu.
Al doilea proiect presupune construirea unei noi aerogări, care poate procesa 300 de pasageri simultan. Toată investiția s-ar ridica la vreo 100 de milioane de euro, dar nu banii ar fi cea mai mare problemă, ci timpul. Investiția trebuie finalizată până la în decembrie 2023!