Ca să încurajeze munca la stat, ce credeți că s-au gândit consilierii județeni din Neamț? Nu încercați să ghiciți, că nu veți reuși oricât vă veți spune mintea la contribuție. Și nu că nu ați fi deștepți, ci pentru că așa ceva este unic în lume. Nici măcar consilierii tribali din Burkina Faso nu s-au gândit să acorde angajaților un spor pentru hemoroizi. Da, ați citit bine, spor pentru mâncărime în cur, care constă în zile suplimentare de concediu.
Prin iarnă, cineva din Consiliul Județean, nici nu mai contează cine, cică s-ar fi umplut de hemoroizi. Omul a fugit la doctor, iar acesta i-a recomandat hamamelis, lidocaină și alte alifii care se aplică în astfel de situații nasoale. După o lună, pacientul a revenit, dar nu singur, ci însoțit de trei colegi, diagnosticați cu aceleași simptome. Și din nou tratament cu hamamelis, lidocaină, supozitoare și laxative de ultimă generație. La următorul control, cabinetul medicului devenise neîncăpător pentru angajații CJ. Speriat, președintele Ion Asaftei, omologul lui Dunca al nostru, a cerut de îndată o anchetă internă să vadă de unde vin hemoroizii ăștia și cu ce scop. Concluzia specialiștilor, una singură: „nu vin, domnule, de niciunde, ci apar de la prea mult stat pe scaun ori la volan în timpul programului de lucru”.
Grija față de om și de sănătatea sa nu l-a lăsat indiferent pe Asaftei și uite așa s-a născut propunerea ca toți angajații instituției pe care o conduce, să primească 7 zile în plus la concediu. Și nu doar cei care trec printr-o astfel de experiență tristă și neplăcută, ci toți bugetarii, fără discriminare, că nu se cade ca unii să stea mai mult în concediu și alții nu.
Sigur, angajații de la privat au râs și cu curu’ când au auzit una ca asta, că așa ceva se poate întâmpla numai în filmele cu proști. Cu proști sau nu, Asaftei se apără cu nu știu ce ordonanțe care reglementează sporul respectiv. „Bă, scrie la ordonanță sau nu? Și, atunci, mucles. Eu îmi apăr sărăcia, și nevoile, și neamul, ba chiar și interesele bugetarilor mei frumoși și deștepți”, ar fi grăit Asaftei în fața ziariștilor care l-au luat la mișto. Ba, mai mult de atât, un conțopist bătrân care a văzut multe la viața lui, ar fi spus că o astfel de hotărâre nu reprezintă o noutate, ea fusese pusă în discuție în zilele mărețe de istorie în care Sobieski și armata sa asediaseră Cetatea Neamțului. Ba, chiar mai înainte, în timpul unei călătorii de-a lu’ Ștefan cel Mare în viitorul județ Neamț. „Măria ta, ne-ai dat vin, ne-ai dat țuica de pufoaică, ne-ai dat un nume, iar acum te rugăm să ne dai un spor pentru încălecat șeile huțulilor cu care mergem în război să ne batem cu turcii.”. Ștefan cel Sfânt a promis că le va da, dar nu a mai apucat să pună în practică, că între timp au venit bătăliile de la Războieni și Podu Înalt.
Și uite așa trecut-au anii și a trebuit să vină președintele CJ Neamț să facă dreptate celor ce-și freacă turul pantalonilor de scaunele instituției.