Cu studii europene absolvite la Cluj și specializare post universitară făcută la München, pe reșițeanul Daniel Todea viața l-a „aruncat” tocmai la antipozi sau în „down under”. Adică în zona țărilor situate la sud de ecuator. Literalmente, toate țările din emisfera sudică ar putea fi numite „down under”, adică „dedesubt”. Totuși, de obicei, numai Australiei și Noii Zeelande li se spune astfel.
Daniel Todea s-a stabilit cu familia în Australia și de acolo, astăzi, de sărbătoare, se gândește acasă, pe românește: „România se vede un pic în ceață din acest colț al lumii. Nu există informații în media locală, ci doar dacă este cineva care în mod intenționat caută informații despre România. La fel și în cazul meu, aflu despre ce se întâmplă în țară prin intermediul rețelelor de socializare și prin intermediul contactului frecvent cu familia și prietenii. De aici, România pare o țară a contrastelor. Cu o populație dornică să își croiască propriul destin, fermecată de mirajul străinătății și a dorinței constante de nou și modern, pe de o parte, dar în același timp înrădăcinată în tipare de gândire medievale. Nu am mai ajuns în țară de aproape șase ani și România înseamnă pentru mine oamenii dragi pe care îi am, familia apropiată și unii prieteni care au decis să rămână în țară, dar odată ce nu mai locuiești acolo și auzi despre ce se întâmplă, automat se ridică unele semne de întrebare: dacă țara în care m-am născut se îndreaptă într-o direcție bună?
Reșițeanului îi este foarte dor de casă și abia așteaptă să poată reveni, dar are și sentimente contradictorii: „Din păcate nu pot să mai spun că o iubesc, parcă mai mult mă încearcă un sentiment de milă și de «talent irosit», parcă rămâne mereu la stadiul de «veșnică speranță». Nu mă mai văd vreodată trăind permanent acolo, numai dacă cine știe ce schimbări semnificative ar avea loc, mai mult o destinație de concediu unde să pot vorbi limba și să mă întâlnesc cu cei dragi. Vorbeam deunăzi cu un prieten danez pe care l-am cunoscut la antrenamentele de fotbal ale fiului meu despre cât de «sănătoasă» este o anume societate și am ajuns la concluzia că cetățenii societăților «sănătoase» (și aici mă refer până la perioada de dinainte de 2020) nu vorbesc între ei despre politică, vorbesc despre ei înșiși, despre familie, hobby-uri, muncă sau orice altceva. Or, din păcate, la noi politica e un «hot topic» în continuare.”
Și totuși, Reșița rămâne în amintirea tuturor celor care au locuit aici: „Mi-e dor de orașul copilăriei mele, de Reșița și abia aștept să pot vedea modernizarea care am înțeles că s-a petrecut în ultimii cinci ani. La mulți ani, România!”