România – o țară pusă de turiștii germani pe „to do” list, adică de văzut, de vizitat! Explicația vine de la reșițeanul Christian Oprea

cristian oprea

Cum se vede România de la distanță? Ce se aude despre ea? Care sunt emoțiile și dorurile românilor care au luat drumul străinătății? Sunt doar câteva dintre întrebările adresate și la care am primit un răspuns de la medicul reșițean Christian Oprea, stabilit de mulți ani în Germania. 

„Se aude, dar se aude prea puțin, după părerea mea, adică nu vorbim de bine sau de rău, se aude puțin și nu acolo unde trebuie. Ce pot să spun despre România, de la distanță, este faptul că este o puternică livratoare de forță de muncă, de la necalificați la calificați, până la nivel de excelență. Nu am auzit pe nimeni să fie nemulțumit de forța de muncă de la noi. Se remarcă cei din IT, medicii, mai nou absolvenții de inginerie, foarte mulți tineri continuă să vină în Germania în valuri. Mirarea aici e legată de faptul că România nu prea dă semne de evoluție majoră, deși «trimite» spre Vest oameni valoroși, dedicați meseriei, pasionați. Se pune la socoteală corupția, bineînțeles, dar de care are grijă presa să se ocupe, cu alte cuvinte să o scoată la lumină.

România e o țară pusă pe lista «to do», adică de văzut, de vizitat, dar, din păcate, când se constată atâtea lipsuri legate în primul rând de infrastructură, fără autostradă nord-sud sau est-vest și în plus la condițiile oferite, turistul de rând e determinat să facă un pas înapoi.

Ce i-ar mai putea atrage pe germani în România? „Natura e într-adevăr mirifică, pădurile impresionează! Faptul că se văd urși pe stradă, e wow! Cred că aici, cu tot respectul pentru animale, ar fi împușcați pe loc!”

Cercetătorii, oamenii de artă, creatorii, cineaștii sunt câteva repere-etalon care se fac cunoscute în comunitatea internațională. „În cercuri mai mici, între artiști, cultura românească este foarte cunoscută, cea postdecembristă și bineînțeles filmul și teatrul românesc. Sunt asaltat mereu cu întrebări de către prieteni de-ai mei: cum de la Cannes mereu e evidențiat câte un film românesc și ia și premiu? Aici aș vrea să amintesc filmul «Câini» al lui Bogdan Mirică, unde actorul Vlad Ivanov face un rol de excepție, genial! Film care a luat un premiu foarte important în festival, premiul Federației Internaționale a Criticilor de Film în secțiunea Un Certain Regard. Și regizorul Silviu Purcărete este un nume cunoscut în lumea artistică de aici. Admir punerea lui în scenă, a operei Faust, la Teatrul Radu Stanca din Sibiu.”

Într-un cuvânt, se vorbește mult și de bine de România în Germania. Mai puțin bine, la noi acasă, susține reșițeanul. Cât privește dorurile personale, medicul Christian Oprea menționează Delta Dunării.

„Nu voi mai merge acolo niciodată, chiar dacă mi-e tare dor! Am pierdut un prieten de călătorie și nu mai poate fi ce a fost! Până înainte de pandemie am fost destul de des în țară, am fost conectat și fizic, cum s-ar spune, am dat o tură cu bicicleta pe la lacurile din preajma Reșiței, la Breazova, la Secu, pe unde nu am mai fost de vreo 20 de ani. Mi-ar plăcea să mi se pară că aud vocea mamei strigându-mă: «Christi, hai, ieși din apă că pierdem autobuzul!». Era locul unde mă ducea mama aproape în fiecare zi.”

Și mai are doruri pentru locuri românești: „Da, mi-e la fel de dor de pădurile din Vâlcea unde merg cu doi prieteni foarte buni, de satul Berini de lângă Timișoara unde mă poartă alte prietenii și mi-ar plăcea să revăd Timișoara, unde am studiat. De lucrurile astea îmi este dor, dar nu atât de locuri, cât mi-e dor de o mână de oameni de acolo, foarte apropiați și foarte dragi!”

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/