România are nevoie de un „abecedar al dezinformării”, spune Adriana Săftoiu la Timișoara
De la informațiile false despre „teroriștii” din decembrie 1989, la teoriile din pandemie și anularea alegerilor din 2024, România a trecut prin mai multe episoade majore de dezinformare. Adriana Săftoiu a vorbit despre efectele acestora la o dezbatere organizată la Timișoara de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România și UVT.
„Abecedarul dezinformării ar trebui predat”, a spus Adriana Săftoiu, expert în comunicare, în cadrul dezbaterii „Dezinformarea și inteligența artificială – perspectivă europeană”.
Săftoiu a atras atenția că România a trecut prin mai multe momente în care informațiile false au avut consecințe importante, chiar și înainte de apariția rețelelor sociale. Primul exemplu invocat a fost Revoluția din decembrie 1989, informațiile transmise atunci de televiziunea și radioul public despre presupusa prezență a teroriștilor și despre zeci de mii de victime.
„Din studioul 3 se transmitea în direct non-stop. Te uitai la televizor și aflai că vin teroriștii, două camioane. Noi, în Timișoara, am aflat atunci uitându-ne la televizor că au murit 60.000 de oameni. Eram îngroziți. Ca la final, dosarele revoluției să ne arate că de fapt au murit 1.116 români și au fost uciși români de către români. Nu s-au găsit teroriștii.”, a spus Adrian Săftoiu.
Al doilea moment a fost pandemia, când dezinformarea și teoriile false despre vaccinuri au influențat comportamentul oamenilor. „România se află pe penultimul loc din UE la vaccinare completă. Pentru că în pandemie am asistat la o dezinformare masivă și nu știu dacă instituțiile statului care aveau cea mai mare responsabilitate au reușit să combată acele mituri și legende.”, a explicat Săftoiu.
Al treilea episod major a fost cel al alegerilor din 2024, când scrutinul prezidențial a fost anulat. „În nicio țară din UE nu s-a întâmplat ca alegerile să fie anulate în timp ce votul se derula. Atunci când vorbim de dezinformare uitați-vă la impact.”, a fost mesajul lui Săftoiu.
În opinia fostei deputate PNL, educația pentru identificarea informațiilor false ar trebui să înceapă de la bază. Gândirea critică este primul pas, insuficientă însă în lipsa unor instrumente prin care oamenii să învețe să recunoască manipularea.
„Abecedarul dezinformării ar trebui predat. Gândirea critică e primul pas de care ai nevoie să nu cazi pradă. Dar cine să predea? Ați făcut gândire critică în liceu? A critica nu e gândire critică. O facem? Am vrea. Dar cine să ne învețe? Când moare gândirea critică? Atunci când emoția este mult mai puternică. Iar dezinformarea se bazează în primul rând pe emoție, să îți creeze emoție. (…) Al doilea pas e când cel care este în mijlocul dezinformării pare a fi o autoritate. Cred că fenomenul dezinformării vom ajunge să îl combate când vom începe cu pași mici. În primul rând, cu părinții noștri pe care să îi învățăm cum descoperă dezinformarea.”, a explicat Adriana Săftoiu.
„Păstrați-vă doza rezonabilă de îndoială”
Prezent la dezbatere, eurodeputatul Dan Barna le-a recomandat studenților să nu accepte automat informațiile pe care le întâlnesc în mediul online și să le verifice înainte de a le distribui.
„Salvarea este individuală. Păstrați-vă doza rezonabilă de îndoială la orice știre vedeți pe telefon. Verificați-o. Există instrumente din ce în ce mai multe. Gândirea critică de aici pornește. Depinde de noi să alegem să nu fim fazanii societății în care trăim.”, a spus Barna.
La rândul lui, europarlamentarul Gheorghe Falcă a vorbit despre amploarea războiului hibrid și despre rolul platformelor precum TikTok și Facebook în propagarea mesajelor de dezinformare. Falcă a dat exemplul Lituaniei, unde există structuri care monitorizează informațiile de pe rețelele sociale, identifică rapid campaniile de manipulare și le sancționează.
„Inteligența artificială se află și de partea răului, dar poate să fie și de partea binelui. (…) Apărați-vă în fiecare zi pe dumneavoastră, apărați valorile pe care le-ați primit, apărați viitorul. Noi, generația din 1989, ne-am făcut treaba. Am dus România într-o zonă de securitate, integrarea în NATO, și într-o familie a valorilor și a dezvoltării, UE. De aici încolo trebuie să apărăm în fiecare zi ce am primit, aceste valori, de la cei care au luptat pentru ca noi să fim liberi.”, a spus Falcă.
