Rezultatele PISA și problema lecturii. Scriitorul Tudor Crețu: „Cititul necesită un efort de care tot mai puțin suntem capabili”

litvest timisoara patura care citeste
UVVG 2026

Rezultatele PISA readuc în discuție problema lecturii în rândul copiilor și adolescenților. Scriitorul Tudor Crețu, directorul Bibliotecii Județene Timiș, crede că una dintre marile probleme este felul în care literatura este predată în școli și spune că apetitul pentru citit încă există.

La testarea PISA 2025 au participat în România 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, eșantion reprezentativ la nivel național. România a obținut 413 puncte la Lectură, 419 la Matematică și 425 la Științe, toate rezultatele fiind sub media OECD. La Lectură, doar 52% dintre elevii români ating nivelul minim de competență, față de 69% în țările OECD. Față de testarea din 2022, scorul României la Lectură a scăzut cu 16 puncte.

CITEȘTE ȘI: Poezia vine din patru continente și ajunge în concerte. LitVest 2026, la Timișoara

„Cu cât este mai critic contextul relevat de analize, situații, evaluări naționale și internaționale în ceea ce privește analfabetismul funcțional, statutul cărții în societate, cu atât sunt mai necesare manifestări de genul ăsta. Gândiți-vă ce ar fi fără ele. Cu cât e mai critică situația, cu atât mai necesară alternativa care să încerce să apropie neconvențional, natural, în același timp, literatura de oameni, să o aducă printre oameni, în piețe, în cluburi, în școli, oriunde.”, declară scriitorul Tudor Crețu pentru Express de Banat.

„Principala problemă este felul în care se predă literatura în școli”

Întrebat unde vede problema principală, acasă sau la școală, Crețu indică școala.

„După părerea mea, este vorba în primul rând de felul în care se predă literatura în școli. Aici e principala problemă. Cât de creativ este predată. Cu ce imagine pleacă din școală tinerii asupra literaturii, asupra scriitorului, a ideii de scriitor.”, spune scriitorul.

Crețu crede că elevii ar trebui să înțeleagă nu doar literatura în sine, ci și ce le poate oferi cititul.

„Utilitatea fundamentală a literaturii este de a te ajuta mai mult decât orice altă materie să te exprimi. Literatura este cea mai formatoare artă. Citind, rulezi, exersezi creierul și asta te ajută mai mult decât orice. Numai că, din păcate, aici intervine și problema. Cititul necesită un efort de care tot mai puțin suntem capabili. Din păcate.”, explică scriitorul.

„Apetit ar putea exista”

Directorul Bibliotecii Județene Timiș nu crede că lipsa totală a interesului pentru lectură explică situația. Experiența unor proiecte desfășurate la Timișoara îi arată că există încă dorință de a citi.

„La «Pătura care citește» s-a strigat, de trei ediții încoace, la sfârșitul manifestării, «vrem să citim», de către copii. Apetit ar putea exista, problema e cum e gestionat. Există un licăr care nu se stinge, problema e în ce măsură apucă să rodească.”, spune Tudor Crețu.

Scriitorul a predat limba română la liceu și spune că, în ciuda dificultăților din sistem, s-ar întoarce la catedră. „Sincer să fiu, am o anumită nostalgie. M-aș mai întoarce, dar știu cât e de greu. Aș face și asta dacă aș mai putea, pentru că mi-a plăcut tot timpul să predau și cred că aș face-o și mai bine”, a spus Crețu, care a ieșit din învățământ în 2007.

A scris romanul „Casete martor 1”, despre sistemul de învățământ, și a realizat la Analog TV din Timișoara emisiunea „Clasa paralelă”, în cadrul căreia mergea în școli și forma grupuri de elevi cu abilități deosebite. Printre materiile testate în cadrul proiectului s-a numărat și critica media.

Stiri Timisoara si Resita Revista Banatica 1000x100
/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/