Reşița pică testul fondurilor europene. Incompetența aruncă banii cetățenilor în sfera penală!

Modelul fondurilor europene atrase şi neconsumate la nivel de judeţ este similar şi pentru municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru că nu au reuşit să încheie la timp lucrările din diverse motive, reşiţenii vor trebui să aloce sume importante de bani din bugetul local sau să returneze integral banii pe care oraşul i-a primit până acum.

S-a ajuns în această situaţie, din cauza celor trei blocuri de la Strada I. L. Caragiale. Anveloparea acestora ar fi trebuit să se încheie la finele lui 2015, dar, din cauza firmei care a câştigat lucrările şi le-a executat în bătaie de joc, municipiul are de suferit. Aleşii locali au decis la cel mai recent plen, care a avut loc marţi, să prelungească termenul de execuţie al lucrărilor până în luna iunie a anului 2016, dar în zadar. Din bugetul oraşului vor trebui alocaţi bani mulți pentru încheierea lucrărilor. Cel puţin, asta susţine viceprimarul cu atribuţii de primar, Ioan Crina.

„Cu blocurile de pe strada I.L. Caragiale avem o problemă majoră, având în vedere că, aici, constructorul nu s-a ţinut de treabă şi a executat un singur bloc. Noi am reuşit să accesăm nişte bani de la Uniunea Europeană, fapt pentru care suntem obligaţi să terminăm cele trei blocuri sau să dăm banii înapoi. Ca să aibă dovada că finalizăm aceste blocuri, a trebuit să prelungim termenul de execuţie, care, iniţial a fost luna decembrie a acestui an. Cel mai probabil, noi vom da în judecată firma cu care am reziliat contractul, însă până vom recupera banii va trebui să venim cu bani de la buget”, a clarificat Crina în urma şedinţei de Consiliu Local. Contractul cu actualul constructor a fost reziliat, urmând ca o altă firmă să încheie lucrările pe banii reşiţenilor, în cel mai fericit caz. Dacă problema nu se rezolvă nici aşa, atunci Reşiţa va trebui să dea înapoi toţi banii care s-au alocat până acum pentru anveloparea celor trei blocuri.

În expunerea de motive se arată că Primăria Reșița va trebui să modifice valoarea contribuției proprii, deoarece cheltuielile care nu vor fi plătite până pe 31 decembrie 2015 vor trebui suportate de beneficiari prin bugetul propriu local aferent anului 2016.

Valoarea estimată a sumelor necesare finalizării proiectului „Reabilitare blocuri – Sprijinirea Investiţiilor în Eficienţa Energetică a Blocurilor de Locuinţe” se ridică la circa 1,5 milioane lei, ceea ce reprezintă sume neeligibile ce vor fi introduse în bugetul local al municipiului pe anul 2016.

Situaţia este similară şi la sala de sport a Colegiului Economic al Banatului Montan, unde 80 la sută din fonduri sunt deja accesate, dar lucrările vor continua tot cu aceeaşi firmă. Asta, însă, potrivit primarului cu atribuţii de primar, nu exclude penalităţile şi întârzierile care sunt tot cu firma respectivă.

Problema care se ridică în aceste cazuri, la fel ca şi în cele ale lucrărilor de apă-canal sau de construire a unui deponeu ecologic la Lupac este că oamenii nu au nicio vină pentru a suporta plata finalizării lor. Asta, atâta vreme cât cei care ne conduc şi-au asumat responsabilitatea să le încheie la termen, din banii primiţi de la Uniunea Europeană, şi nu din bugetul propriu. Întrebarea care se vehiculează acum este: „Cine îşi asumă vina?”