Reșița nu mai vrea zone rău famate! Cere bani de la UE pentru egalitate socială!

Profesorul universitar dr. Ileana Rotaru, din partea Asociației Kreativ Research, a fost cea care a evaluat și pus la punct Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului Reșița, prin Grupul de Acțiune Locală.

GAL-ul a demarat o cercetare sociologică pentru a identifica zonele defavorizate din municipiu și a identifica principalele probleme ale comunităților de acolo, pentru a putea să transforme aceste zone rău famate într-un mediu social normal.

„Rolul meu şi al asociaţiei pe care o reprezint a fost unul de expert, de întocmirea unui studiu sociologic foarte amplu, un studiu care a vizat atât o cercetare cantitativă, cât şi o cercetare de tip calitativ, un studiu care a fundamentat pe componente socio-demografice intervenţiile care vor avea loc în spaţiul acestor zone urbane marginalizate şi zonele lor limitrofe, celor care sunt în imediata vecinătate a acestora, mă refer aici la Mociur, Muncitoresc, Colonia Baraj şi un imobil din zona Traian Lalescu.

Au fost indetificate o serie de probleme cu care oamenii din această zonă se confruntă, inclusiv cei din Dealul Crucii, de la infrastructură rutieră, accesul la instituţile de învăţămant, accesul în zona centrală a Reşiţei, accesul la servicii medicale de calitate – altele decât un simplu medic de familie – şi ne referim aici la spitale, policlinică ș.a.m.d.”, a spus Ileana Rotaru în cadrul unui interviu acordat Express de Banat.

Specific Banatului, zonele cu pricina sunt adevăraturi mozaicuri etnice, deși percepția publică este că acolo ar fi un monolit etnic, existând chiar foarte multe idei preconcepute despre locuitorii de acolo.

„Eu nu sunt un specialist în dezvoltare urbană ca să vă spun din secretele sau din ce se preconizează, vă spun doar că există o populaţie multietnică, doar într-o singură zonă au fost declaraţi preponderent locuitori de etnie romă, în rest, în celelalte zone au fost declaraţi cetăţeni români, nu existau decât foarte puţini cetățeni de etnie romă, sau de altele – inclusiv cea maghiară – care există în Dealul Crucii. Oameni care doresc să lucreze, să se integreze tot mai mult şi să ducă o viaţă cât mai bună într-o Reşiţă care sperăm că se va dezvolta şi asupra căreia, cu acest proiect şi cu activitatea GAL-ului, în viitor, se poate interveni şi prin fonduri europene. Nu sunt membru în grupul de acţiune şi nici nu fac parte din structura administrativă a Grupului de Acţiune Locală, prin urmare eu am fost ca un medic care a indentificat anumite probleme, probleme care există în Reşiţa de foarte mulţi ani şi care caracterizează oarecum și judeţul Caraş-Severin, pentru că s-a aflat într-un declin economic, social, demografic, în ultima vreme, iar oamenii işi doresc locuri de muncă, activitate culturală, îşi doresc o viaţă normală şi civilizată”, mai spune Rotaru.

• Tweet
• Pin It