Reşiţa anilor 1890-2000, în imagini-document comentate de fostul primar şi director Mircea Ioan Popa [FOTO]

Primar al Reşiţei între anii 1992 şi 2004, dar şi director general al UCMR înainte de 1989, Mircea Popa ne-a oferit zilele acestea o surpriză dulce-amară. Imagini (comentate) cu Reşiţa ultimilor 125 de ani, dovezi ale creşterii şi decăderii Cetăţii de Foc din Banat.  

„Am redat toate aceste fotografii cu scopul de a scoate în evidență că dezvoltarea Reșitei nu poate fi separată de creșterea și modernizarea capacităților de producție ale celor două uzine (UCMR și CSR), ba chiar mai mult, au avut un rol determinant“, cu această explicaţie a încheiat ieri fostul primar Mircea Ioan Popa, pe pagina sa de Facebook, o serie de postări cu fotografii şi scurte explicaţii, care nu ar trebui să lipsească din colecţia nici unui reşiţean.

Le prezentăm şi noi în continuare, exact aşa cum ni le-a împărtăşit fostul edil-şef al Reşiţei (1992-2004), totodată fost director general al UCMR (înainte de 1989).

Vedere asupra „Reșiței Române”, care împreună cu „Reșița Montană”, în anul 1891 (după recensământul de atunci), aveau 12.813 locuitori, iar prin dezvoltarea uzinelor, după necesitățile lor de atunci, în anul 1910, numărul locuitorilor a ajuns până la 18.264.

***

În această fotografie (în partea stângă sus) se văd primele blocuri în construcție în Zona Moroasa.

***

O vedere în legătură cu schimbarea aspectului edilitar-gospodăresc al Reșiței la începutului anilor ’60 (1960).

***

Așa arăta în 1961 zona în care mai timpuriu au fost amplasate „Grupul Școlar” al uzinelor (care de-a lungul anilor a scos mii de muncitori calificați și maiștri, ce au dus în toată țara și peste hotare faima Reșiței) și așa-numitul „Bloc 800”.

***

Vedere asupra zonei centrale a Reșiței, în drumul ei spre dezvoltare și modernizare. Fotografia reprezintă perioada când se construia sediul actualei „Prefecturi” și cel al „Hotelului Semenic” (1971).

***

Vedere asupra zonei în care între anii 1951-1956 s-a construit „Casa de Cultură” a sindicatelor.

***

Din fotografiile de mai sus se vede amplasamentul actual a fântânii arteziene și cum arăta anterior locul în care este amplasată aceasta.

***

Vedere asupra zonei centrale a orașului. Fotografia este făcută la un an după ce s-au terminat lucrările de modernizare a centrului civic a Reșiței, adică în vara anului 1985. La acea vreme, municipiul avea 104.362 locuitori, iar mai târziu, în anul 1990, Reșița a atins nivelul de 110.902 locuitori, dar acum nu știu dacă am mai rămas undeva în jurul cifrei de 70.000 locuitori.

***

Vedere parțială asupra Micro. II din Govândari.

***

Vedere parțială asupra Micro. I din Govândari.

***

Vedere de pe Dealul Golul, asupra zonei centrale și a celei mai îndepărtate a Reșiței.

***

Vedere generală, asupra unei zone a Reșiței.

***

Combinatul siderurgic, frate bun al UCMR-ului, a fost și… mai este o fală a reșițenilor. Alături de Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, a fost multe zeci de ani furnizor de bază, de metal laminat, pentru economia românească.

***

Amintirea transferării fontei lichide de la furnale la cuptoarele Siemmens-Martin.

***

Cele două furnale au rămas o amintire pentru reșițeni, dar mai ales a celor ce au lucrat la ele.

***

Bluming-ul de la CSR, o altă amintire.

***

Prin metode necunoscute, UCMR-ul a rămas și fără „Debarcader” și fără „Muzeul de locomotive”. Trebuie să remarc faptul că debarcaderul a fost realizat prin munca voluntară a angajaților uzinei.

***

O fotografie care arată începerea infernului în fostul Sector Cald al UCMR-ului…

***

…și două fotografii care prezintă terenul viran unde odată se aflau „Secțiile de Eboș, Forjă și Turnătoria de oțel și Oțelăria specială”. Clădirea rămasă încă în picioare este clădirea în care a funcționat „Serviciul Metalurg Șef”.

***

Vedere generală a Secției de Mașini Grele, cea care alături de Secția de Mașini Electrice a creat minuni.

***

Podurile rulante grele (cu sarcină la cârlig de 400 tone) de la „Centrala de la Porțile de Fier” au fost executate la UCMR.

***

Asamblarea grupului turbină-hidrogenerator la „Centrala de la Porțile de Fier”.

***

Faze de construcție de la „Centrala hidroelectrică” de la Porțile de Fier.

***

Butucul rotor al unei turbine de tip Kaplan, pentru Centrala hidroelectrică de la Porțile de Fier, în faza prelucrării finale.

***

Un motor Diesel naval lent, în faza de asamblare.

***

Secția de fabricație a motoarelor navale.

***

Fosta secție pentru fabricarea motoarelor Diesel pentru locomotivele Diesel-electrice.

***

„Reșița și UCMR-ul trec prin momente grele, secțiile de motoare Diesel, pentru locomotive și cele navale au fost complect dezafectate, halele sunt goale, fără mașini, care au fost vândute sau aruncate la fier vechi. Sectorul cald al uzinei a dispărut cu totul de pe harta Reșiței. Păcat, mare păcat că din faima Reșiței industriale de altădată avem doar amintiri, căci totul s-a uitat şi se uită de către guvernanți, se uită că Reșița a pus în mare parte bazele industriei și, în general, a economiei românești. Dar să sperăm că, așa cum spune zicala, «Nu pleca privirea, nu întoarce capul înapoi, soarele apune, dar va răsări din nou». Toate acestea le-am redat chiar dacă unii vor spune că sunt nostalgic“ – Mircea Ioan Popa, fost director general al UCMR şi fost primar al Reşiţei

• Tweet
• Pin It