„Camarazi, vă ordon: dați-vă demisiile!” Semnat Ilie Sărăcie. Scurt pe doi, fără comentarii. Cui nu-i convine, să cânte la altă masă. Sau să se lase de politică. De data asta nu mai este cum ar vrea unul și altul, ci cum poruncește ăla mare de la București.
Ordin adresat tuturor slujbașilor onești care, prin act de bunăvoire semnat de partid, de Ilie Sărăcie în persoană, au ocupat funcții de secretari și subsecretari de stat, de șefi de agenții, prefecți și subprefecți, directori de instituții deconcentrate, de cabinete. Într-un cuvânt: barosani. Ordinul este valabil și pentru consilierii de ministru, secretari de stat, directori și alți șefi, pentru secretarele cu preparatul cafelei, ce-și zic mai nou asistent manager, și pentru alți băgători de seamă.
„Predăm armele cu care ne-am apărat sărăcia, nevoile și neamul și le păstrăm doar pe cele ideologice cu care ne-am făcut un nume și un renume în lume. Apoi, ne retragem în buncăre și ne odihnim o vreme, după care pornim din nou la luptă”, se mai spune în Ordinul pe unitate semnat de Ilie Sărăcie.
Cine a avut urechi de auzit și a făcut armata s-a conformat automat, mergând pe principiul moștenit de la cei dintâi romani care au pus piciorul în Dacia: „Ordinul se execută, nu se discută!” Alții s-au făcut că nu înțeleg, invocând faptul că sunt purtători de proteză la amândouă urechile, însă au existat și dintre aceia care l-au înfruntat fără rușine pe Ilie Sărăcie: „Eu am fost numit prin detașare în interesul serviciului și, ca atare, nu voi demisiona.”
Bă, fraților, de când e el primar și mai apoi, parlamentar, iar de un an prim-ministru, nimeni nu a avut curajul să-i întoarcă vorba. Să-i spună de la obraz că nu va face așa cum i s-a ordonat. Că el e pus acolo în slujba interesului public, nu să facă jocurile politice ale unuia și altuia. Nimeni, absolut nimeni. Asta l-a înfuriat la culme pe Ilie Sărăcie care, din câte am aflat pe surse, s-ar fi zburlit la ea (căci despre o doamnă era vorba) de i-a mers fulgii, nu alta: „Ascultă, fă, cucoană, dacă nu-ți convine, i-ați catrafusele din partid și lasă-ne.” Că bine i-o zis, că atunci când partidul a numit-o pe funcție, acu’ două, trei luni, nimeni n-a auzit-o pe camaradă să-i zică lui Ilie Sărăcie că refuză postul. Că nu e frumos să ia locul altuia, că poate mai deștept decât ea, doar pentru că dânsa e fan(ă) Ilie Sărăcie. Atunci a fost bine, iar acu’ e rău.
Nea Ilie, ascultă cu atenție ce se aude dinspre camarazii din teritoriu: tic-tac, tic-tac. Ce-o fi însemnând asta, nea Ilie?