Reconversia funicularului Reșiței, probă de foc

Obiectivul de patrimoniu industrial al Reșiței a trebuit regândit ținând cont de încărcare, risc seismic și viteza vântului.

Construit în anii 1963-1964, funicularul a fost proiectat pentru circulația la distanță de 70 m a vagoneților care, plini cu minereu, cântăreau cinci tone. Asta fără să fi luat în calcul riscul seismic, introdus în proiectare după cutremurul din 1977, și nici viteza vântului care, de trei ani încoace, în vestul țării a depășit 140 km/h așezând Reșița în zona cu cele mai puternice rafale din țară.

Când oamenii vor urca pe funicular, acesta se va dovedi firav întrucât s-ar putea prăbuși în condiții produse simultan de supraîncărcare, vânt puternic și cutremur. De aceea, proiectul de reconversie s-a dovedit o încercare grea pentru echipa de arhitecți condusă de Bogdan Demetrescu. Asta deși funicularul a fost proiectat cu o eleganță incredibilă într-o perioadă când nu se foloseau calculatoare iar metalul din care este alcătuit are o calitate impecabilă, probabil miza celor care au vrut să-l demoleze.

Echipa de arhitecți s-a apucat de treabă în ianuarie 2022 fără să aibă proiectul original. Nu l-au găsit nicăieri deși au scotocit în arhivele din Reșița și Caransebeș, la Consiliul Județean, la Arhivele Naționale, la Institutul Național al Patrimoniului din Timișoara. „E destul de demoralizant pentru că e foarte complicat dacă nu ai proiectul inițial. Știam că un exemplar se afla la combinatul din Reșița, atunci sub patronaj rusesc. Când a început războiul din Ucraina, ne-am temut că se va pierde. Dar, la vreo săptămână, directorul Romulus Ioan l-a sunat pe primarul Ioan Popa cerându-i o mașină cu care să ia proiectul”, a rememorat Bogdan Demetrescu în cadrul turului ghidat de ieri.

Proiectul înseamnă vreo 28 de dosare conținând fiecare în jur de 100 de pagini. Lipseau însă pilonii, pe care Bogdan Demetrescu crede că cineva i-a studiat pentru a vedea ce putea face cu ei. Ulterior, s-a refăcut expertiza tehnică, implicând multe scanări și observații pe interiorul și exteriorul pilonilor întrucât, dacă nu stau bine, funicularul e foarte vulnerabil. De aceea, la structura de rezistență, vor apărea elemente noi.

„La seism, funicularul stă bine. Probleme sunt la încărcare și vânt. Accesul va fi prevăzut cu turnicheți și capacitatea maximă va fi de 250 de oameni. Când se atinge această cifră, accesul se blochează. Vom pune și senzori de vânt și, dacă rafalele depășesc 80km/h, funicularul se închide și se va da semnalul de evacuare. Pentru că, de la această viteză în sus, dacă sunt 100 de oameni și se grupează într-un loc, creează un fel de perete în calea vântului care poate smulge unul dintre piloni”, a spus Bogdan Demetrescu.

La rândul lor, pilonii vor fi consolidați prin turnarea de beton în jurul fundațiilor adânci de cinci metri. Apoi, între fundație și talpa stâlpului, sunt piese metalice asemănătoare unor șaibe care dau pilonilor stabilitate și rezistență la rotire. Aceste piese vor fi înlocuite prin ridicarea pilonilor cu ajutorul unor prese hidraulice.

Reconversia prevede și transformarea în punct de informare și mic muzeu a punctului termic dezafectat aflat la mică distanță de funicular și de podul din centrul Reșiței. În preajma acelei clădiri, de cealaltă parte, va fi construit liftul, unul de mari dimensiuni, gândit pentru accesul unei familii cu tot cu biciclete. Lucrările ar putea începe anul viitor, termenul de finalizare fiind de doi ani. Bogdan Demetrescu însă crede că ar putea dura mai mult întrucât vor depinde mult de factorii climatici.

Mai crede și că funicularul e viu după pocnetele destul de mari pe care le-a auzit la extremitatea de la baza Dealului Crucii. Funicularul e încastrat în Dealul Golului însă, la capătul opus, e prevăzut cu un sistem de roți zimțate dispuse pe șine. Aceste roți îi permit să lucreze din cauza dilatației iar în diminețile de primăvară cu temperaturi de la cinci grade la 20, metalul se dilată și funicularul se lungește cu 30 cm. Cu siguranță este unul dintre elementele prin care inginerii anilor ’60, fără să fi avut tehnologia de acum, au dat durabilitate unui obiectiv despre care primarul Ioan Popa a spus că, după reconversie, va pune Reșița pe harta Europei. Pentru că Reșița renaște odată cu obiectivul viu din inima ei.
Citește și: Joc de lasere, pictură murală și sculptură în piatră la Reșița

• Tweet
• Pin It