„PSD riscă o moțiune cu un partid declarat anti-european, dar își bazează bugetul în județul Timiș în proporție de o treime pe fonduri europene.”, spune Raul Olajos, membru în Biroul Politic Local al PNL Timișoara, care vede o contradicție între direcția politică și modul în care este construit bugetul județean.
„În mod sigur, bugetul este ambițios. Când pui un miliard de lei pe hârtie arată ambiție. Criticii ar spune chiar megalomanie bugetară.”, a afirmat Raul Olajos la Interviurile Express.
CITEȘTE ȘI: Bugetul CJ Timiș în 2026: 1,1 miliarde lei, din care 63% merg pe investiții
Dincolo de dimensiunea bugetului, liberalul atrage atenția că istoricul execuției bugetare din CJ Timiș nu susține astfel de salturi. „Probabilitatea matematică ca un buget de dezvoltare să se tripleze de pe un an pe altul față de execuția precedentă e destul de mică. Statistica execuției bugetare în CJT rar a depășit 50% pe dezvoltare.”, a explicat el.
O parte din buget este construită pe reducerea cheltuielilor de funcționare și redirecționarea fondurilor către investiții, o abordare pe care Olajos o consideră, în principiu, corectă.
„În 2025 am cheltuit 400 de milioane și ne propunem anul ăsta 380 de milioane, adică dăm afară oameni și restructurăm cheltuielile și mutăm bani spre investiții de peste 140 de milioane – este un lucru foarte sănătos. Aș zice că e chiar liberal.”, a spus el.
O altă componentă majoră a bugetului o reprezintă fondurile europene, însă aici Olajos vede o contradicție între discursul politic și realitatea financiară.
„PSD riscă o moțiune cu un partid declarat anti-european, dar își bazează bugetul în județul Timiș în proporție de o treime pe fonduri europene. O disonanță. Suntem europeni când luăm banii, dar riscăm politic în altă direcție.”, a afirmat liberalul care avertizează că o eventuală schimbare de direcție politică la nivel național ar putea afecta chiar fluxurile de finanțare.
Bugetul se bazează și pe credite consistente, iar aici Olajos ridică un alt semnal de alarmă. Deși gradul de îndatorare este încă sub limita legală, ritmul împrumuturilor din ultimii ani este mult peste cel din trecut.
„Noi am luat 500 de milioane din 2007 până în 2026, iar în ultimii 4 ani luăm peste 450 de milioane. Asta s-a mai văzut la Ciolacu. S-au luat foarte multe credite, de acolo și deficitul, care să susțină investiții în infrastructură, dar s-a demonstrat că banii nu s-au dus numai în infrastructură.”, a spus el.
„Probabilitatea să realizăm investițiile de 500 și ceva de milioane e foarte mică, dar tu te îndatorezi pe următorii foarte mulți ani și s-ar putea să nici nu folosești banii.”, a mai avertizat Olajos.
Un alt paradox semnalat ține de modul în care sunt împărțiți banii între investiții și funcționare, în special în zona culturală.
„Tu spui că investești în cultură, dar reduci drastic cheltuielile de funcționare ale instituțiilor de cultură. Să reduci de la 17 la 11 milioane, dar să investești în clădiri… ai nevoie de rolul și sensul instituțiilor, nu doar de pereți.”, a explicat liberalul.
În final, Olajos admite că dimensiunea bugetului are și o componentă de imagine. Chiar și așa, PNL va vota bugetul. „E evident că avem și un PR politic aici când vorbim de sume rotunde, un miliard. Dă bine la public să folosești cifre atât de bombastice. Vom vota bugetul, suntem într-un parteneriat administrativ asumat. Și cifre senzaționale, cine n-ar vota? Limitele se vor vedea în capacitatea de a pune în practică.”, a conchis Raul Olajos.