Profesorul Corneliu Bjola, reputat cercetător în efectele digitalului asupra relațiilor diplomatice a conferențiat ieri la Timișoara despre noul tip de război și caracteristicile lui.
„Opinia mea este că serviciile secrete ar trebui restructurate din temelii. Pentru că există patru zile ciudate, zilele dintre validarea turului 1 și anularea alegerilor. De ce!? Cum le explici? Partenerul strategic nu este un răspuns, te descalifică, adică fie n-ai știut și ai primit informații, fie le-ai știut și nu le-ai spus. Oricum, după alegerile din 4 mai asupra serviciilor va trebui să se lucreze foarte serios, restructurare, reorganizare…”
Corneliu Bjola a vorbit despre ceea ce înseamnă războiul hibrid dus de Rusia, nu doar împotriva României, ci a Europei în general. Pe parcursul a două ore, reputatul profesor de Studii Diplomatice la Colegiul „St. Cross” al Universităţii Oxford, a explicat modul în care Rusia își duce războiul hibrid împotriva Occidentului. A prezentat studii de caz și a schițat măsurile active de răspuns ale statelor în general, ale statului român în particular.
Conferința s-a dovedit a fi un mic compendiu despre ceea ce înseamnă un război hibrid. Corneliu Bjola a explicat că acest gen de conflict nu înseamnă doar dezinformare și exploatarea faliilor ce se găsesc în societate la un moment dat, ci și asasinate și provocări, creări de conflicte militare. De fapt, războiul hibrid pe care-l poartă Rusia împotriva noastră, a Occidentului, nu este deloc o improvizație, ci o rafinare a cunoștințelor acumulate deja.
Profesorul a încercat să lămurească publicul plecând de la întemeietorul războiului înțelept, Sun Tzu, care spunea că ideal ar fi să cucerești o țară fără a duce lupte propriu-zise. Ceea ce, analogic, se întâmplă oarecum și cu România, respectiv noi ne predăm fără luptă. Apoi, Corneliu Bjola a dat și exemplul lui Napoleon Bonaparte care prin intermediul ziarului guvernului își inducea populației propriile idei. Dar, revenind la leitmotivul nostru, Rusia și-a început dezvoltarea puternicelor sale servicii secrete cu Artur Artuzov și continuate apoi de Ivan Ivanovici Agayan. Așadar, ceea ce face acum Rusia este un cumul de metode perfecționate de-a lungul timpului. Iar conducătorii ruși nu fac decât să se uite în „arhiva” lor.
Desigur că orice mentor trebuie să ofere și soluții. În acest sens, profesorul cu origini românești, de fapt român în adevăratul sens al cuvântului dar care a ales să studieze și să profeseze în străinătate, a prezentat soluțiile. Mai mult, a exemplificat cu ceea ce au făcut statele baltice și Ucraina, chiarr imediat după 2014, anul anexării Crimeii. Acestea nu au îmbrățișat convingerea românească că noi suntem imuni pe cale naturală la pericolul rusesc.
Însă, opinia autorului acestui articol este aceea că la noi este muuult mai dificil de făcut ceva în sensul luptei cu dezinformarea. Respectiv, Bjola spune că prevenirea fake-news-urilor, a prostiilor, a minciunilor de la orice nivel, ar trebui făcute cu oameni tineri și entuziaști. Care nu cer foarte mulți bani, dar au pretenția de a le fi recunoscute meritele. Or, în acest sens, România stă catastrofal, iar convingerea generală este că eliminarea structurilor clientelare, a nepotismului și introducerea meritocrației se va face cu voință plitică, foarte mare răbdare și în destul de mult timp.
Ne propunem să revenim asupra acestor idei, să remarcăm însă că participarea profesorului Corneliu Bjola la Conferința organizată la Biblioteca Central Universitară a fost posibilă datorită organizatorului, respectiv Grupul „Inițiativa Timișoara”. Și că inclusiv primarul Dominic Fritz a salutat evenimentul printr-o scurtă alocuțiune.