Procurorii antimafia se întorc pe urmele jafului de 20 de ani de la Băile Herculane!

Tertipurile folosite de avocații membrilor grupului infracțional destructurat de DIICOT și acuzat de devalizarea celei mai importante stațiuni balneare din România întârzie atât de mult începerea procesului încât prescripția și scăparea de răspunderea penală sunt tot mai plauzibile!

În august 2022, la Curtea de Apel Timișoara, inculpații în dosarul instrumentat de DIICOT Caraș-Severin cu Sprijinul Serviciului Județean Anticorupție Caraș-Severin al DGA, au intrat pentru prima dată în sala de judecată. De atunci s-a discutat doar despre măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară, fără a se intra pe fondul cauzei. Și nici nu se va intra prea curând. Magistrații Curții de Apel Timișoara au respins ca inadmisibile cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 346 alin. 3 lit. a) şi alin. 4 Cod procedură penală, formulate de doi dintre inculpaţi, însă au dispus să restituie cauza procurorului DIICOT.

În dosarul jafului de 20 de ani de la Băile Herculane, Iosif Armaș, milionarul de carton cum îl numise presa acelor vremuri, joacă rolul principal, cel al liderului unui adevărat grup infracțional, la care au aderat până și foști procurori, evaluatori, notari, avocați și politicieni. Potrivit DIICOT, al doilea om ca importanță în grupul infracțional este Filip Răiescu, un apropiat al lui Iosif Armaș, cei doi fiind rude. Gavril Adamescu, persoana de încredere a lui Iosif Armaș care răspundea de partea economică/contabilă și cunoștea bine situația financiară și patrimoniul SC HERCULES SA, e trimis și el în judecată în speța de față. La fel și fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Ilie Iova, care dă socoteală pentru perioada în care a fost Director Executiv la SC Hercules SA. Iova ar fi sprijinit gruparea infracțională prin semnarea unor contracte, convenții care au dus la crearea unor titluri executorii și la executări silite.

Adrian Fiat, director comercial al SC Hercules SA, o persoană ușor de manipulat în întocmirea de acte și înscrisuri necesare înstrăinării bunurilor, a participat la constituirea grupului infracțional alături de Iosif Armaș, potrivit celor stabilite de procurorii antimafia. Față de defunctul Valeriu Verbițchi, trecut la cele veșnice în perioada derulării investigațiilor, încetează orice cercetare judecătorească în latură penală. Despre acesta, organele de cercetare penală spun că ar fi fost racolat în grupul infracțional în anul 2009, de către Iosif Armaș. Inițial, Verbițchi s-a prezentat ca un om de afaceri, potent financiar, interesat în investirea în mod real în turism și care, înțelegând situația reală din SC HERCULES SA a încercat să pună capăt abuzurilor liderului prin contestații legale. „Tocmai acest comportament oarecum incomod l-a determinat pe lider să îl atragă pe Verbițchi Valeriu în cadrul grupului, văzând o oportunitate de scoatere a unor active din SC HERCULES SA cu ajutorul unui om de afaceri potent financiar și, totodată, asigurându-și protecția grupării infracționale prin anihilarea unor eventuale contestații și acțiuni civile pe care Verbițchi afirma că urmează să le promoveze. Interesat în obținerea a cât mai multor clădiri importante din Băile Herculane, Verbițchi a aderat la grup, acceptând să sprijine gruparea în promovarea unor executări silite fictive sau în promovarea unor vânzări la un preț subevaluat.”, se reține în rechizitoriul DIICOT.

Un alt om de afaceri trimis în judecată în mega dosarul jafului de la Băile Herculane este Mihail Cionca. A fost racolat în grup pentru a sprijini prin încheierea de antecontracte și contracte fictive devalizarea SC Hercules SA. N-a făcut-o dezinteresat. A obținut pentru activitatea prestată două imobile de la SC Hercules SA la prețuri subevaluate.

Fără Monica Angela Mihu, fostă Borza, administrator judiciar al SC Argirom Internațional SA, înstrăinarea activelor Sc Hercules ar fi fost imposibilă. Armaș s-a ocupat și de ea. Mai apoi, activitatea a fost continuată de lichidatorul judiciar Victorița Oprița, au stabilit anchetatorii. Aceștia au ajuns și la Valentin Costea, despre care s-a stabilit că: „Din proprie inițiativă, în perioada 2001 – 2008 a fost cel care a intermediat și ajutat pe Iosif Armaș să obțină de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale o formă de împrumut, concretizat în acordarea unei cantități de zahăr cristal ce constituie stoc de rezervă de stat către SC Argirom Internațional SA, cu drept de vânzare, dar și cu obligația de a reconstitui stocul pe cheltuiala sa în termen de 180 de  zile. Ulterior celor 180 de zile, Valentin Costea a continuat să cultive relația cu Iosif  Armaș prin depozitarea cantității de zahăr cristal ce constituie stoc de rezervă de stat, astfel că acesta nu s-a mai regrupat în depozitele administrației statului.  Ulterior, stocul a fost mărit, ajungându-se în urma unor acte adiționale ca SC Argirom Internațional SA să dețină în custodie în 2006 cantitatea de 11.645.735,1 kg zahăr cristal.  De la această dată și până în prezent, Iosif Armaș nu a mai realizat regruparea zahărului lăsat în custodie de ANRSPS în cantitate certă de 9.960.680kg producând un prejudiciu cert ANRSPS în cuantum de 43.288.697,99 lei.”. Mariana Savu, juristă a ANRSPS UT 350, ar fi sprijinit și ea grupul infracțional.

Filip Răiescu jr, fiul directorului general Filip Răiescu, a intrat și el în grupul infracțional în decembrie 2007, ajutând la crearea cadrului aparent legal care a condus ulterior la însușirea unor imobile de către Beatrice Astrid Hrelescu, imobile care, ulterior au ajuns în posesia unor membrii ai grupului. E vorba despre 7 imobile.

Stana Paraschiva Răiescu, Anastasia Armaș și Iancu Armaș, angajați ai societății și totodată rude apropiate și persoane de încredere ale lui Iosif Armaș, sunt de asemenea pe lunga listă a inculpaților. Ca și Anișoara Adamescu și Icoana Pătruț, două angajate ale SC Hercules, acuzate că au împrumutat societatea cu sume de bani stabilind o dobândă cu mult mai mare decât cea legală, fapt ce denotă că scopul acestora a fost acela de a scoate banii din societate și nu acela de a salva SC HERCULES SA. Pavel Muntean a împrumutat și el societatea reprezentată de Filip Răiescu cu sume de bani, stabilind o dobândă cu mult mai mare decât cea legală, fiind interesat doar de scoaterea banilor din conturile SC Hercules.

Ion Mircea Golopența, spun procurorii, a aderat la grupul infracțional în anul 2008, la propunerea directorului general Filip Răiescu, care a profitat de existența unui litigiu civil care putea fi transformat într-o tranzacție generatoare de dobânzi uriașe. S-a ajuns la penalități de 0,5% pe zi de întârziere, adică 182% pe an, în contextul în care dobânda legală era de aproximativ 10% pe an. Așadar, mai mare cu 1800%!

La Herculane tupeul a fost la cote inimaginabile. Doar așa se explică a doua etapă a jafului, începută într-un moment în care organele de cercetare penală începuseră deja investigațiile, Iosif Armaș fiind luat la întrebări. Alexandru Gavrilescu, care a reușit să-i ia locul lui Iosif Armaș la coordonarea activității SC Hercules SA devenind Președintele Comitetului Creditorilor, direct și prin firmele controlate de el, ar fi preluat rolul de lider al „băieților deștepți”. A tras imediat sforile, și-a pus un om de-al său, Marius Cristian Ghiță, administrator judiciar al societății și s-a apucat de „treabă”. Procurorii subliniază că, inițial, interesele lui Gavrilescu erau în contradicție cu cele ale lui Armaș, însă atunci când interesele au cerut-o, cei doi au înțeles să pactizeze.

„Ca atare, inițial, Alexandru Gavrilescu a fost un membru al grupului care a sprijinit activitatea de delapidare a lui Iosif Armaș, activitate concretizată în transferul unor bunuri pe care Iosif Armaș le gestiona în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație al SC HERCULES SA, către Valeriu Verbițchi. Începând cu luna aprilie 2016 devine cel ce coordonează în continuare activitatea grupului infracțional, fiind un adevărat lider datorită poziției pe care și-a asigurat-o, de creditor majoritar, dar și datorită potenței financiare de care dispune, putere creată de creanțe realizate prin circuite financiare fictive.”, rețin procurorii.

Devalizatorilor li s-ar fi alăturat și Mioara Dumitrache, practician în insolvență, care a executat toate comenzile lui Gavrilescu. Dar și Gheorghe Brad, executor judecătoresc, fost procuror! Brad e inculpat pentru că ar fi ajutat la dobândirea de către Gavrilescu, prin firmele controlate de familia sa, a imobilelor lui Verbițchi, pe care acesta le-a sustras ilegal de la SC Hercules. Potrivit DIICOT, în calitate de executor judecătoresc, Brad a dispus executarea silită a 12 bunuri asupra cărora exista sechestru legal instituit de rang 1 în vederea confiscării speciale/extinse, realizând astfel punerea în circuitul civil a unor bunuri indisponibilizate legal!

Inculpat în acest dosar este și controversatul om de afaceri caransebeșean Iancu Hrelescu, care începând cu luna decembrie 2007 ar fi constituit grupul infracţional organizat împreună cu Iosif Armaș, avocatul Dorin Mărescu, directorii Iova Ilie, Filip Răiescu și Gavril Adamescu. Mai exact, ar fi participat la crearea cadrului aparent legal care a condus la însuşirea pentru membrii grupului sau pentru alţii a unui număr de 7 imobile aparţinând SC Hercules SA.

Executorul judecătoresc Ion Sima, fost Sima – Pinteală, e legat și el de afacerea cu cele 7 imobile. Procuroruii spun că a efectuat executările silite ale imobilelor în cauză cu încălcarea legii! Începând cu luna martie 2008 a aderat și sprijinit grupul infracţional și Adrian Petru Andrițoiu, care a efectuat rapoarte de evaluare pentru imobilele executate silit fără a fi anume desemnat în cauză de executorul judecătoresc Ion Sima Pinteală Ion, fără a beneficia de informațiile necesare din partea debitorului SC Hercules SA, creând astfel cadrul aparent legal al executărilor silite efectuate de Sima Pinteală Ion. Rezultatul final? Scoaterea imobilelor din patrimoniul SC Hercules SA și însușirea de către membrii grupului sau de către alte persoane! Tot despre aceste tranzacții va da socoteală și avocatul Dorin Mărescu, dar și Mihai Țimonea, inculpat pentru că ar fi participat la crearea cadrului aparent legal care a condus la însuşirea pentru membrii grupului sau pentru alţii a unui număr de 3 imobile aparţinând SC Hercules. Trei dintre cele mai importante din stațiune! DIICOT îl acuză și pe Ion Tabugan, parlamentar la acea vreme, pentru că ar fi cumpărat imobilul Grota Haiducilor în anul 2009 de la membrii grupului infracțional organizat, deși cunoștea faptul că acest bun provine din săvârșirea de infracțiuni, din delapidarea SC Hercules SA.

Așadar, procurorii antimafia sunt din nou pe urmele jafului de la Băile Herculane. Dacă inculpații sunt tot mai aproape să scape de răspunderea penală, imobilele șmenuite din stațiune rămân sub sechestru DIICOT. Cele mai multe într-o stare deplorabilă, în paragină, unele gata să se prăbușească. Și, odată cu ele, se prăbușește întreaga fostă perlă a turismului românesc!

• Tweet
• Pin It