Presiunea migraționistă a scăzut semnificativ la granițele din vest, în 2022. Noile rute preferate

Numărul migranților ilegali care au reușit să intre în țară, pe la frontierele județului Timiș, a scăzut cu 60%, în 2022, față de anul trecut. Totodată, numărul celor care au încercat să pătrundă în România, în vestul țării, este mai mic cu aproximativ 65% față de 2021. Datele arată, spune subprefectul Ovidiu Drăgănescu, și faptul că granițele României sunt mai sigure ca în anii anteriori. 

„Pe prevenire avem o scădere cu 64%; dacă anul trecut, la finalul lunii noiembrie aveam undeva la 75.000 de persoane care au fost împiedicate să treacă frontiera, până acum am înregistrat, în anul 2022, doar 27.600 de încercări ale trecerii frontierei între Serbia și România, în zona Poliției de Frontieră Timișoara. De asemenea, la numărul persoanelor care au reușit să pătrundă ilegal pe teritoriul României avem o scădere de 61% față de anul trecut. Dacă în 2021, la începutul lunii decembrie număram deja 7.356 de persoane care solicitaseră azil sau o formă de ședere în România, la ora actuală avem doar 2.940 de persoane care au intrat fraudulos pe teritoriul României și care au cerut apoi instituțiilor de profil o formă de azil sau de ședere.”, a declarat pentru expressdebanat.ro subprefectul de Timiș Ovidiu Drăgănescu.

Datele polițiștilor de frontieră, spune subprefectul, contrazic acea creștere a fenomenului migraționist despre care ar vorbi anumite state.

„În România a scăzut mult fenomenul migraționist, ceea ce înseamnă că acest flux al migrației ilegale din Balcanii de Vest s-a mutat mai spre Vest. Din datele pe care le avem, fără a încerca noi să oferim cifre pe care alte țări trebuie să le ofere, știm că ar fi creșteri de 300% față de anul trecut pe spațiul vecinilor noștri maghiari și chiar o creștere de 200% pe spațiul croat. Datele, sigur, dânșii trebuie să le anunțe. Ceea ce pot să vă spun este că, la ora actuală, în Serbia, conform declarațiilor șefului Inspectoratului Poliției de Frontieră, ar fi 86.000 de migranți, dintre care în jur de 6.000 sunt în centrele pentru persoane care au pătruns în spațiul lor și au cerut o formă de azil, iar 80.000 ar fi în alte spații private în care aceste persoane și-au căutat un adăpost.”, a explicat subprefectul Drăgănescu.

„Rețelele din spatele fenomenului au decis să meargă înspre alte frontiere mai permeabile”

Subprefectul a vorbit și despre motivele pentru care presiunea la granițele României a scăzut anul acesta, comparativ cu 2021.

„Din moment ce anul trecut am avut peste 75.000 de persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul nostru și, dintre acestea, sub 10% au reușit să pătrundă, s-a constatat că totuși poliția noastră de frontieră a acționat mult mai eficient, mult mai hotărât, știind că la un moment dat țara noastră o să solicite anumite măsuri legate inclusiv de accesul în zona Schengen și eu zic că a fost trasă concluzia de aceste rețele care se află în spatele fenomenului migraționist, aceste rețele de trafic de persoane la urma urmei, au decis să meargă înspre alte frontiere mai permeabile, deoarece au constatat, cel puțin anul trecut, că în România se poate intra mult mai greu decât în alți ani.”, a declarat Ovidiu Drăgănescu.

Pe de altă parte, în județul Timiș nu s-au înregistrat, anul acesta, infracțiuni comise în rândul migranților, așa că timișenii nu ar trebui să aibă îngrijorări cu privire la siguranța lor, susțin autoritățile.

„Nu avem un fenomen infracțional în rândul acestor categorii de persoane, marea lor majoritate sunt persoane care au depus solicitări de azil sau o formă de ședere, toți sunt în așteptarea unei soluționări pe care ei și-o doresc pozitivă, deci ei sunt primii care se feresc să comită infracțiuni sau contravenții pe teritoriul spațiului român deoarece asta ar însemna deportarea lor. (…) Având în vedere că au depus o cerere, au acte legale de ședere, momentan, cel puțin până la anunțarea unei hotărâri favorabile sau nu de cerere de azil, ei sunt liberi să meargă peste tot unde își doresc, au aceleași drepturi din punctul de vedere al libertății de mișcare ca ceilalți cetățeni români. Având în vedere că de-a lungul anilor s-a înregistrat un număr mare de migranți, iar numărul de infracțiuni este aproape spre zero, consider că timișorenii, timișenii nu trebuie să își facă probleme, din acest punct de vedere. Acești oameni pleacă din zonele de război, știu ce înseamnă necazurile, problemele și sunt cei care solicită azil ori în România, ori în occidentul european. Ei sunt primii care trebuie să demonstreze că pot fi cetățeni serioși ai statelor europene.”, a concluzionat Ovidiu Drăgănescu.