Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara, a vorbit sâmbătă despre discursurile antinaționaliste și antieuropene care sunt lansate în spațiul public în an electoral, fapt pe care membrii Societății îl vor sancționa.
Sâmbătă, Societatea Timișoara a decernat premiile pentru anii 2022 și 2023 în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”. Festivitatea a fost organizată în preajma aniversării a 34 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara.
„Este an electoral; în această perioadă apar din nou acele mesaje ultranaționaliste care încearcă să ne îndepărteze de la ideile pe care le-am promovat prin Proclamația de la Timișoara, în special prin punctul 4. În acest an ne vom face în continuare datoria de a comenta și de a pune accent pe discursul care este deja în spațiul public și va fi, discursul naționalist, rasist, pro-putinist. Aceste discursuri vor trebui să fie sancționate de Societatea Timișoara.”, a declarat Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara.
Pentru prima dată în istoria Premiilor Societății Timișoara, Premiul „Speranța” este atribuit unei entități, nu unei persoane, orașul Timișoara. Premiul a fost ridicat de primarul în funcție. „Din când în când mai citesc Proclamația ca pe o sursă de încurajare”, a afirmat Dominic Fritz.
„Am un foarte mare respect pentru Societatea Timișoara, custodele Proclamației de la Timișoara. Din când în când mai citesc, îmi iau textul de la Proclamație și îl citesc ca pe o sursă de încurajare și de fiecare dată mă trec fiori pentru că este un text atât de vizionar, care descrie atât de bine fundamentul Timișoarei și speranța pentru o țară întreagă; care nu e un text îndulcit, dar care totuși vorbește despre lucrurile relevante și dureroase pentru România de atunci și chiar și România de astăzi. Și faptul că acest text atât de profund și vizionar a putut fi scris în martie 1990 îmi arată că, în acest oraș, acest text a trăit și a supraviețuit zeci de ani de dictatură și comunism.”, a spus Dominic Fritz.
Edilul în funcție și-a exprimat și o îngrijorare cu privire la vulnerabilitățile anului electoral. „Nu trăim vremuri strălucitoare. (…) Vedem un atac și asalt dur asupra valorilor Timișoarei. O spun în cheia formei campaniei electorale, a acestei lupte pentru putere. Noi, în Timișoara, trebuie să dăm un exemplu despre felul în care putem, într-o democrație, să trăim diferențele între noi și totuși să ne mișcăm pe un drum de valori comune. E o provocare foarte mare.”, a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.
Corneliu Coposu a fost primul laureat al Premiului „Speranța”. Premiul a mai fost decernat de-a lungul timpului și Regelui Mihai I, lui Ticu Dumitrescu, Anei Blandiana sau Monicăi Lovinescu.
Jurnalista Emilia Șercan a primit Premiul „Alexandra Indrieș”, Lidia Gheorghiu Bradley, de la Memoria.ro – Premiul „Punctul 12 al Proclamației de la Timișoara”, iar Premiul „Secera și ciocanul” pe anul 2023 i-a revenit lui Victor Neumann, fostul director al Muzeului de Artă din Timișoara pe numele căruia există o sentință definitivă de colaborator al fostei Securități.
Pentru anul 2022, Premiul „Speranța” i-a fost acordat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru cea mai însemnată contribuție la instaurarea democrației, destrămarea structurilor comuniste și menținerea speranței. Istoricul francez Stephane Courtois, autor de studii referitoare la comunism, a obținut Premiul „Ion Monoran”, iar istoricii Dorin Dobrincu, specializat în rezistența anticomunistă din România, și Armand Goșu, doctor în istoria Rusiei – Premiul „Oscar Berger”.
Politologul și publicistul Ioan Stanomir și jurnalista Melania Cincea au primit Premiul „Alexandra Indrieș”.
Iar „Secera și ciocanul” – Gheorghe Angelescu, consilier prezidențial în mandatele foștilor președinți Ion Iliescu și Traian Băsescu, precum și a președintelui Klaus Iohannis. Tot sâmbătă, Societatea Timișoara i-a conferit politologului Vladimir Tismăneanu titlul de membru de onoare.