Patru sate dispărute din România, în expoziția fotografică internațională de la Muzeul Banatului Montan. Aceasta va putea fi văzută oriunde în lume.
„Atlantida” este metafora sub care specialiști din România, Germania, Ungaria, Slovenia, Croația și Serbia, coordonați de Muzeul Culturii Europene din Berlin, reunesc în total 23 de „lumi mici” dispărute din Europa. La fața locului, specialiștii au cules povești, au adunat obiecte și au făcut fotografii, pe care arhitectul Waver Schneider le-a reunit într-o instalație ușor de montat, făcută din materiale refolosibile.
O parte a expoziției este deschisă la Pécs, în Ungaria. O altă parte, vernisată la muzeul reșițean, este dedicată satelor Lindenfeld din Caraș-Severin, Herepea din județul Mureș, Geamăna din județul Alba și insulei Ada Kaleh. În satul părăsit din Caraș-Severin, primii locuitori, însemnând 36 de familii, au venit din Cehia în 1828, fiind însă repede alungați de iernile aspre și verile răcoroase. Lindenfeld avea să fie repopulat, dispunând mai apoi de școală, cârciumă și biserică. În secolul XX, a început regresul, cu tinerii plecând în localitățile mai mari din jur și ulterior în Germania. Ultimul locuitor al satului, Paul Schwirzenbeck, a murit la Caransebeș în 1998. Astăzi, în Germania, există o asociație a urmașilor locuitorilor din Lindenfeld.
Cu sprijinul lor, o bucată din gardul bisericii și una dintr-o fereastră a acesteia se văd în expoziția de la Muzeul Banatului Montan, alături de imagini și povești din satul dispărut. De altfel, biserica este singura clădire rămasă în picioare, lucru posibil și datorită reparațiilor prin care a trecut în 2018. Ada Kaleh a dispărut sub apele Dunării după ce s-a construit barajul de la Porțile de Fier. Satul Geamăna a fost înghițit de lacul de decantare rezultat din operațiunile miniere de la Roșia Poieni, lac care crește cu un metru în fiecare an. La Herepea, recensământul din 2022 a arătat că încă trăiau 15 oameni după ce satul s-a golit din cauza liniei de înaltă tensiune ridicată pe deasupra acestuia.
Expoziția rămâne deschisă până la finele lunii ianuarie. Este unică în lumea muzeografiei, muzeul reșițean fiind sigurul din țară care o găzduiește. Merită văzută deoarece invită spre mediație întrucât „vorbește” despre viața unor comunități, viață care nu poate fi refăcută, dar poate fi reflectată. Conform curatorului Andrea Vándor, în total, vor fi cinci expoziții în locații diverse din Europa. Ele vor fi reunite în Germania și, până în 2027, expoziția va putea fi văzută oriunde în lume.
„Vrem să arătăm povestea acestor localități, să cercetăm de ce au dispărut și să atragem atenția unui public mai larg asupra acestui fenomen global. În secolele XX și XXI, au dispărut mii de sate din toată lumea din cauza războaielor, fenomenelor meteo extreme, marilor proiecte industriale și motivelor economice. Suntem însă și optimiști pentru că digitalizarea se extinde. Corelată cu munca de acasă, prin faptul că o viață mai aproape de natură e tot mai agreată, face posibil și fenomenul invers, cu mici localități care devin tot mai populate. E un proces lent, dar nu imposibil”, a spus Andrea Vándor. Publicul este invitat să descopere „Atlantida” prezentă pe simezele muzeului reșițean. Lindenfeld este un doar un „capitol” al unei mari povești.