Poveste muzicală de Crăciun, cu reșițeanul Dorian Alexandru Ianoș

 Chitara este marea sa pasiune deși a studiat vioara timp de șase ani, pe când era elev. A fost laureatul ediției 2013 a Festivalului de Folk „Chira Chiralina” de la Brăila și a avut propria trupă de muzică, numită Acustic.

A cântat pentru publicul de acasă, dar și de peste graniță, având câteva prezențe la concerte în străinătate. Dorian Ianoș mărturisește că de muzică s-a apropiat de mic „de pe vremea când îl vedeam pe tatăl meu cântând la chitară și asta m-a atras. Aveam o chitară de jucărie, cu chei adaptate de tata, dar foarte aproape de realitate. Am învățat un prim acord si eram tare mândru de asta. Prima chitară adevărată am avut-o la 17 ani, cumpărată de la un vecin. Am început să exersez acorduri, apoi să cânt melodii din filme, cover-uri. La vremea aceea, acum vreo 17-18 ani, nu prea se găsea mare lucru pe internet. Vorbesc ca sursă de  inspirație pentru mine. Am început să compun muzică și text. La început cântam așa, doar pentru câțiva prieteni, fiindcă mi-era greu să ies în lume…Pe la vreo 22 de ani, prin 2010, am început din nou, la modul serios, Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița, clasa profesorului Dumitru Boru. Acela a însemnat startul creșterii mele în muzică. Am mai avut o tentativă cu ceva timp înainte, dar am abandonat pe când eram cursantul muzicianului Remus Ponoran.”

Își amintește cu nostalgie de un spectacol festiv desfășurat pe scena Sălii Lira, a Liceului de Artă din Reșița, când a interpretat melodia lui Laurențiu Cazan, „Picură ploaia”. Întâmplarea a făcut ca el să cânte aceeași piesă pe care a auzit-o pentru prima oară mai devreme cu zece ani, interpretată pe aceeași scenă de profesorul său, Dumitru Boru, alături de trupa sa, într-o  manieră rock, ceea ce l-a impresionat în mod deosebit.

Cu Școala Populară de Artă a avut numeroase activități. „Am fost plecat în turneu cu Panoramic, bandul școlii, și am cântat la diferite festivaluri din Europa. Îmi amintesc de Bulgaria și Elveția. Cu bandul meu, Acustica, am cântat mai mult la evenimente de genul zilele orașului, dar nu numai. Țin minte că odată am avut ocazia să cântăm în deschiderea unui spectacol BUG Mafia. Sigur, genurile muzicale nu au nicio legătură, dar publicul ne-a apreciat. Pe vremea aceea aveam o activitate extrem de intensă: evenimente studențești, cântam în localuri, în pub-uri, la festivaluri de teatru, pe unde se ivea ocazia. Într-o vreme, la un local din centrul Reșiței, era un cerc de folk inițiat de Cristi Buică, unde venea doar «crema». Folkiști renumiți din țară: Vasile Șeicaru, Maria Gheorghiu, Dinu Olărașu, Dan Vană și mulți alții. Prin 2018-2019, am urcat pe scenă alături de Vasile Șeicaru, la Dora Haus, un local din Reșița, unde aveau loc evenimente live foarte reușite. A foarte emoționant să cânt cu un nume atât de mare din lumea folkului.”  

Activitatea muzicală a continuat cu diverse colaborări iar numeroase piese pot fi vizionate pe canalul de YouTube. „Am cântat și pot să spun că am devenit din ce în ce mai specific în muzică, găsindu-mi nișa pe care să merg. Sunt bucuros că piesa câștigătoare a concursului de la Brăila, creație proprie, «Poveste fără nume», are și videoclip. Cred că prin 2017, am ajuns la ceea ce mi-am dorit să mi se întâmple în sfera aceasta muzicală. Atunci am făcut un pas în spate, mulțumit fiind sufletește că am reușit să-l depășesc pe tatăl meu. Sporadic, am mai cântat la evenimente private dar pandemia a pus punct freneziei de odinioară.”

Tânărul este în continuă perioadă de acumulări: de informație, de valori, de creșteri și transformări profesionale. Muzica nu prea mai încape. Chitara își face totuși loc, câteodată, când prietenii sau familia o cer. A luat decizia de a renunța la viața boemă de artist, alegând un alt drum.

Focus pe carieră

În 2020 a început un business în consultanță financiară și spune că lucrurile au evoluat pozitiv foarte mult în direcția aceasta. Deocamdată cariera este prioritară. „Îmi place scena, iubesc atmosfera aceea, publicul, dar din folk, din păcate, nu se poate trăi. Rezistă doar numele mari, consacrate. Dacă nu ești numărul unul sau doi, pe segmentul tău de muzică, e aproape imposibil să supraviețuiești. Așa că eu am decis, deocamdată, să fac ce e mai bine pentru mine și familia mea.”

Dorian Alexandru Ianoș este absolvent de Științe economice, cu un master în Marketing și Comunicare în Afaceri, iar vara trecută a terminat și a doua facultate, inginerie, specializarea Informatică Industrială. Cândva, mai demult, a avut timp și de o școală postliceală de trei ani, pentru asistent de farmacie.

Iar la capitolul hobby mai consemnăm ceva: a urmat timp de doi ani, cursuri de artă fotografică la Școala Populară de Artă din Reșița, sub îndrumarea profesorului Flavian Săvescu. E pasionat de sporturi de contact, de arte marțiale și a practicat timp de câțiva ani karate Shotokan, Brazilian Jiu-Jitsu.

Pentru că prima dragoste nu se uită niciodată, ceea ce înseamnă muzica, Dorian Ianoș nu exclude ca peste câțiva ani să revină în această zonă care l-a consacrat. Mai sunt melodii care zac în calculator nelansate încă, versuri care abia așteaptă și fie scoase la lumină, mai e dorință și energie destulă. Însă toate la timpul lor!

Primiți vă rog, un colind inedit!

• Tweet
• Pin It