POVESTE DE VIAȚĂ. Ovidiu Curița – inginerul îndrăgostit de natură. Fericit pentru că are lacul său cu pești!

Când a terminat Facultatea de Agronomie la Craiova, nu s-a gândit nicio clipă să se stabilească la oraș. Urmase specializarea Agroturism și Montanologie având deja un plan în minte. Îl atrăgea ca un magnet mediul rural, locul în care s-a născut, a crescut și de care nu se putea despărți sub nicio formă. Știa că proprietatea pe care o are în cătunul Bârz din apropierea satului natal, Dalboșeț, situat în Valea Almăjului, poate fi pusă în valoare astfel încât să se bucure și generațiile următoare.

Mai este cineva care să nu știe cât de frumoasă e zona aflată la marginea Parcului Natural Cheile Nerei, cât de speciale stări poate crea armonia universului verde?

Timp de 20 de ani, cărășanul Ovidiu Curița a trudit ca visul să-i devină realitate. Inițial și-a dorit să continue ceea ce în perioada 1996-2001 se întâmpla în imobilul familiei închiriat unor întreprinzători timișoreni. Este vorba despre activități de recreere pentru copii și tineret sub formă de tabere de vară. Însă, era conștient că odată cu trecerea timpului, e nevoie de un plus de confort pentru a face locul mai atrăgător și, mai ales, pentru a rezista pe piață. Lucrul acesta presupunea o substanțială investiție financiară. Ceea ce pentru moment depășea bugetul familiei. Așa încât a fost nevoit să se reorienteze.

Și, pentru că din totdeauna și-a dorit să aibă un lac al lui, s-a apucat de săpat! Nu e acesta un caz singular. Surprinzător, în Caraș-Severin sunt peste 100 de lacuri-bălți amenajate pe locul unor foste balastiere, fiind cunoscute de către autorități.

Pe mai bine de 200 de metri, o latură a terenului său se mărginește cu un afluent al Nerei. Acest lucru presupune infiltrarea naturală a apei în sol. Spune că a pornit lucrările de unul singur, fără ajutorul nimănui. Și nu-i de ici, de acolo să defrișezi, să sapi, să drenezi și să scoți un volum mare de material oferit ulterior pentru amenajări de drumuri forestiere. De admirat tenacitatea, ambiția și perseverența în a-și duce planul la bun sfârșit. A rezultat astfel o suprafață de 4.500 metri pătrați de luciu de apă.

„Lacul l-am făcut ca pe o ambiție personală pe o suprafață de teren moștenită de la tatăl meu. Am primit 1,4 hectare, redobândite de părinți prin Legea Fondului Funciar. M-am gândit doar la ce voi face în viitor: o pensiune agroturistică pe marginea lacului, eventual cu căsuțe de lemn, unde oricine este binevenit pentru relaxare. Mă gândesc cum aș putea să accesez fonduri europene pentru asta. Îmi trec prin minte tot felul de lucruri, visez la cum va arăta lacul meu în viitor, cum vor veni iubitorii de natură să își încarce bateriile și mai ales la vizitele pescarilor pe care îi voi aștepta cu mare drag. Deocamdată lacul l-am populat cu vreo 500 de kg de puiet de crap și de șalău adus vara trecută de la un furnizor din Ineu”.

De hrana și întreținerea zilnică a peștilor se ocupă soția sa, care spune că e foarte bucuroasă când vede ce bine le merge acestora, cât de bine s-au adaptat și iau în greutate.

Sunt hrăniți cu cereale, boabe de grâu și porumb. Din păcate există prădători care produc destule pagube. Cine și-ar fi imaginat că cei mai periculoși dușmani sunt vidrele? Și, mai nou, dau atacul în plină zi un soi de egrete cenușii cu cioc portocaliu. De multe ori câinele casei, antrenat special, reușește să le gonească.

Ovidiu Curița a lucrat 13 ani la Ocolul Silvic Nera, dar momentan o problemă gravă de sănătate la care se adaugă fractura unui picior îl țin departe de viața agitată și activă. Însă, trăind în mijlocul naturii, spune că are parte de o adevărată terapie cu liniște. Încet, încet, cu ajutorul unui baston, încercă să își recupereze mobilitatea mușchilor anchilozați. Când rămâne în fața calculatorului își urmează, pasiunea, aceea de a citi, a observa și de a scrie. Este autor de content, adică produce conținut pentru site-ul său de pamflet și umor „Bârfim, nu muncim”.

Are în continuare o grămadă de planuri și un milion de vise, toate legate de natură, de verde. Știe că fericirea e dincolo de fereastră! Lucruri ce par mărunte și, totuși, pentru Ovidiu Curița însemnate. Potrivite cu pilda „Fă Rai din ce ai”!

• Tweet
• Pin It