POVESTE DE VIAȚĂ. De la catedră, Sonia Maria Chwoika îi îndeamnă pe cei tineri să învețe limba germană – potențial pașaport pentru cariere internaționale!

Bine se spune „câte limbi vorbești, atâția oameni ești!” Pentru că astfel poți înțelege mai ușor diferențele culturale, poți fi mult mai deschis către lume și să dezvolți abilități pentru viață crescându-ți nivelul de acceptare a diversității semenilor. Prin intermediul limbilor străine poți călători mai ușor, cunoști oameni, locuri și alte culturi, și dacă e să fim pragmatici, ai șansa de a accede la un job pe care ți-l dorești, fie și în străinătate. Sunt atât de multe argumente pe care numeroși părinți din ziua de azi încearcă să le valorifice cât mai de timpuriu în folosul copiilor lor.

Știe foarte bine acest lucru și e alături de frământările familiilor interesate și Sonia Chwoika, profesoară de limba germană la Colegiul Național „Diaconovici-Tietz” (instituție de învățământ cunoscută drept cea mai veche din Reșița). A făcut pasiune nu doar pentru limba și cultura germană, pe care o predă la clasele V-XII, ci și pentru cariera didactică pentru care s-a dedicat deja de 14 ani. „Eu m-am născut în această limbă iar pasiunea e firească, vine din interior! E ca o datorie pe care o am față de cei pe care-i moștenesc, ale căror rădăcini sunt aici, în Banatul de Munte: părinții, bunicii și străbunicii. Eu și fratele meu suntem a patra generație care locuim în casa ridicată de ai noștri în anul 1880.”

Inițial și-a dorit să devină traducător. Avea în minte minunata lume a cărților, se gândea la un birou autorizat, la plăcuta interacțiune cu publicul care ar fi avut nevoie de diverse traduceri și la multe alte lucruri ce presupun activitatea în acest domeniu al interpretării. Dar a intervenit ceva ce a repoziționat opțiunea sa de viitor. Și anume practica pedagogică din timpul studenției făcută la Liceul „Lenau” din Timișoara. Experiența de la catedră i-a schimbat radical gândurile, îndreptând-o către învățământ. Munca interactivă, activitatea diversificată din fiecare zi, plăcerea de a descifra stările sufletești ale copiilor sunt cea mai mare bucurie: „fiecare elev este altfel, fiecare clasă se schimbă, pe fiecare copil îl vezi în fiecare zi din alt punct de vedere. O dată e fericit, altă dată necăjit sau e optimist, are o dorință. Contactul acesta permanent e mult mai interesant decât să stai în fața unui calculator și să lucrezi doar ca traducător.” 

Din nou acasă, la Reșița

Sonia Chwoika a revenit la liceul pe care l-a urmat, fiind elevă aici la secția filologie-germană maternă. După absolvirea Facultății de Litere din Timișoara, specializarea germană-engleză, altă destinație decât orașul natal nu a inclus în planurile personale. De aceea s-a și prezentat la concursul pentru postul de profesor titular, un examen pe care l-a luat din start cu nota 10. Spune că a fost singura notă maximă din Caraș-Severin obținută dintre toți candidații participanți la sesiunea din anul 2008. Bucuria a fost foarte mare, pe măsura emoțiilor care urmau: „Să fii colegă cu foștii tăi profesori nu e un lucru ușor! Primele două săptămâni am intrat stânjenită în cancelarie, nu știam cum să mă adresez colegilor care mi-au fost profesori și evitam orice fel de pronume. Am reușit destul de repede să depășesc aceste emoții. În prezent este o atmosferă plăcută în Cancelaria Tietz, locul unde și pentru noi înseamnă «acasă» și unde petrecem jumătate din zi.”

Sonia Chwoika este un cadru didactic dedicat, apropiat de elevii săi, cu o memorie bună în ceea ce privește chipurile și recepționează stările de spirit ale copiilor și tinerilor alături de care se află aproape zilnic. Își amintește peste ani de mulți dintre ei: „Asta în timp într-adevăr se învață și dacă te interesează ceea ce faci, ai aplecare către obiectul principal al muncii tale – elevul, atunci e foarte simplu să îți dai seama când el e în toane bune, când e binedispus, când e la nivel maxim de adaptare, de acumulare de cunoștințe sau când ar putea mai mult. Dacă într-adevăr te pasionează ce faci, dacă nu, e doar un job. Iei un catalog din cancelarie și după, îl pui la loc și bifezi că ai făcut o oră. Așa ceva eu nu concep. Încerc să am o relație cât se poate de apropiată de elevi, cât se poate de deschisă pentru că așa putem mult mai bine interacționa sau asimila cunoștințe de limba germană care, se știe, nu este o limbă tocmai ușoară. Și mulți dintre elevii actuali de la secția germană sunt elevi care pornesc de la zero. Adică provin din familii unde nimeni nu vorbește această limbă. Și împreună cu colegele mele învățătoare, care îi îndrumă din clasa I, reușim să îi aducem la un nivel ridicat de învățare.”

Dorința familiilor nevorbitoare de germană de a forma un copil în spiritul școlii germane reșițene este de apreciat! Unde mai pui că sunt unii părinți care fac eforturi suplimentare, le putem spune sacrificii, pentru a parcurge zilnic distanțe considerabile de la celălalt capăt al orașului și până la Bastilia.

Atestatul de limbă germană – pașaport pentru carieră

„Școala noastră pregătește elevii pentru examenul din clasa a 12-a de limbă germană «Deutsches Sprachdiplom» (DSD2) care este nivelul B2-C1, cel mai înalt nivel care se poate atesta într-o instituție de învățământ, dat fiind faptul că școala noastră este parteneră cu statul german și filiera de școli care pregătesc pentru acest fel de examen. Pot obține calificative în funcție de nivelul de cunoștințe și elevii mai mici sau cei care nu studiază germana ca limbă maternă. Toate acestea sunt diplome eliberate de statul german, internațional valabile, și îi ajută foarte mult pe piața muncii sau după absolvirea liceului, pentru continuarea studiilor la o secție germană. Nu e vorba doar de filologie ci de orice domeniu, de la robotică, la informatică, medicină sau altceva.”

Sonia Maria Chwoika vorbește cu multă mândrie despre numeroși absolvenți care au preferat cariere internaționale la firme de renume din Europa, din Bundestagul german, în general în spațiul țărilor vorbitoare de germană. Dar sunt și absolvenți din generațiile actuale care, pe baza atestatului obținut în liceu, urmează în România diverse facultăți cu specializări în limba germană. „Emoționante momente trăim la liceu când foști absolvenți vin să ne spună ce drum au urmat. Pentru că noi așa spunem: «Bastilia e acasă». Și ei așa percep și vin cu drag acasă! De 14 ani am emoții la fiecare început de nou an școlar și la fiecare festivitate de încheiere, când îmi vine să plâng fiindcă știu că nu îi voi mai revedea pe absolvenții de liceu. E mersul firesc al lucrurilor și mă copleșesc amintirile.”

Frau Sonia Maria Chwoika a fost premiată anul trecut de Centrul Cultural German din Sibiu în urma unui concurs pe tema promovării limbii și culturii germane, fiind a doua selecționată dintre cei 28 de educatori și profesori de germană din țară. În lucrarea „Învățarea limbii germane – o provocare?” i-au fost apreciate tehnicile și metodele inovative de predare pentru motivarea elevilor care studiază limba germană nativ. De asemenea, a fost distinsă cu premiul Ștefan Jager al Asociației Bănățene pentru Cooperare Internațională Banatia, pentru cultivarea limbii germane și a moștenirii culturale a nemților bănățeni.

De curând și-a asumat funcția de director adjunct al Liceului „Diaconovici Tietz” din Reșița, participând la concursul ce i-a dat mult de furcă. „Examenul este unul de uzură, se dau probleme de logică, de matematică, numeroase alte subiecte care țin de managementul instituțional. Acestea sunt lucruri cu care te confrunți într-o anumită măsură sau poate deloc în activitatea didactică de zi cu zi.” Mărturisește că prima încercare de directorat este doar pentru un an, condiționările fiind date de posibilul volum de muncă suplimentar, de structura și funcționarea echipei. Fiindcă, se știe, responsabilitățile sunt multe, iar problemele și mai și.

Ceea ce își dorește foarte mult este să dispună de același timp liber pe care l-a avut la dispoziție până acum, timp pe care îl petrece cu familia, călătorind. „Este un refugiu al meu să ies în natură, să mă destind văzând lucruri frumoase și plăcute ochiului, să cunosc alte orașe și, de ce nu, și alte culturi. Fiindcă am fost mult și peste hotare. În studenție am participat la un schimb Erasmus de trei luni în Germania, am vizitat multe obiective și am amintiri deosebite din locuri minunate. Am călătorit și în țară, dar sigur că mai sunt multe alte destinații turistice românești unde aș vrea să ajung. Îmi place foarte mult să conduc mai ales la drum lung așa că le îmbin. Îmi doresc să mă detașez de cotidian și să îmi încarc bateriile pentru a avea puterea necesară să continui să fac ceea ce îmi place. Cu dragostea aceasta de copii și de elevi și cu dorința de a-i vedea oameni mari și de a le ști îndeplinite visele și dorințele.”

• Tweet
• Pin It