Plantați în amintire! Primul parc din România cu povești nemuritoare în memoria unei persoane iubite

Câte un mesteacăn pentru un părinte, un frate sau o soră, un prieten, un soț ori o soție, pentru oameni care mai trăiesc acum doar în inimile și-n amintirile noastre a fost plantat în noul parc din Lugoj, de pe str. Traian Vuia, nr. 8 („La călărie”), de altfel, un parc unicat în țară.

Asociaţia „Zi de Bine” a adunat 100 de poveşți nemuritoare şi i-a invitat pe cei care au pierdut pe cineva drag să planteze un copac în memoria unei persoane iubite.

„Ne temem de plecarea noastră, dar ne temem uneori și mai mult de plecarea celor pe care îi iubim. Când cineva drag se duce, începe una dintre cele mai mari, profunde și complexe suferințe umane. Proiectul «Plantați în amintire» vine cu o mare încărcătură emoțională. Scopul acestui proiect este ca acele emoții adunate, poate de prea mult timp, să nu rămână încuiate în suflet, ci să fie sădite la rădăcina unui copac. După plantarea tuturor arborilor și finalizarea întregului parc, ne vom putea plimba pe alei și ne vom odihni la umbra copacilor-dor”, au transmis Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației „Zi de Bine”.

Parcul, inaugurat la finalul săptămânii trecute, se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi. Printre mesteceni, în centrul parcului, se regăsește un Ginkgo Biloba, denumit şi arborele vieţii. Fiecare copac plantat are ataşat un cod QR care va duce către o poveste de viaţă, ce poate fi citită pe site-ul www.plantatiinamintire.ro.

„Un zâmbet cald care a ținut spate soarelui ce n-a vrut să se arate. Ochi dulci și jucăuși în care ar fi încăput zăgazurile cerului. Și brațele întinse larg cât să-i cuprindă cu drag pe toți cei prezenți. Când am văzut-o prima oară, se așezase tacticos, aproape ceremonial, pe marginea băncii în dreptul căreia e mesteacănul dedicat în amintirea unchiului său. A scanat codul QR de pe plăcuța montată pe copac și a început să citească cu voce tare povestea lui, de pe www.plantatiinamintire.ro. O poveste ca un basm pe care nimeni nu o mai citise cu voce tare până sâmbătă, până ne-am întâlnit în prima Pădure-Dor, pe care am plantat-o luna asta la Lugoj. Audiența – părinții, care o ascultau atent, și alte câteva perechi de urechi plimbărețe. După ce a terminat povestea, a scos din ghiozdan un recipient de plastic și s-a dus să meșterească atent la copac. «Ale, dar ce faci acolo?», am întrebat. «A avut mama o idee! Să aducem pământ de la mormânt și să punem aici, la copac, și să luăm pământ de aici să ducem la mormânt…», a răspuns fetița, pesemne mândră că mamei i-a venit așa o idee strălucită. Veniseră tocmai de la Brașov pentru asta. Pe lângă poveștile pe care le puteți cititi pe plantatiinamintire.ro mai sunt poveștile familiilor, a tuturor celor dragi rămași în urmă. Povești cu glas, cu nume, cu o față recognoscibilă de aici înainte. Suntem recunoscătoare fiecăruia în parte și tare fericite că am putut să ne cunoaștem și să ne îmbră­țișăm”, au mărturisit inițiatoarele proiectului, despre o întâmplare inedită din ziua inaugurării.

Oameni din complexul rezidențial din spatele parcului, persoane venite de la Brașov, de la București, de la Timișoara și de la Craiova, chiar și din Plopeni, Prahova, fiecare legați de Lugoj prin ițe vizibile și invizibile, toate de suflet, toate legate în pierdere și suferință, dar mai ales în iubire veșnică au venit de au plant o amintire.

„Unul e în Italia, altul în Belgia, azi numai eu sunt aici și le trimit poze la toți. Mă ajutați, vă rog? Dar neapărat să prindeți tot copacul!”, a fost rugămintea unei persoane care a lăsat o poveste pe un mesteacăn.

Bunici singuri, părinți cu copii, frați, prieteni și-au ales mestecenii cei mai falnici. Au ancorat de ei plăcuțe QR care spun povestea celor în numele cărora am plantat copaci-dor, copaci-iubire. Au stat pe bănci și au citit cu voce tare povești de pe plantatiinamintire.ro. Au dat multe telefoane video peste granițe și pozele au făcut înconjurul WhatsApp-ului (niciun copac nu a rămas nepovestit, nearătat). Au povestit. Au îmbrățișat. Au plâns.

„Pe un teren care a fost odată hipodrom, mai apoi teren de fotbal și în final loc abandonat, Andrei Condoroș, Mircea Raia, Mihai Cotolan și echipa lor ne-au ajutat să facem infinituri de Bine. Infinituri de Dor vindecător. Sunteți grozavi și vă mulțumim tare! Știm că la primăvară, când vor înflori toate florile și iedera va fi ca la ea acasă, ne vom întoarce să stăm sub același Ginko Biloba pe care astăzi am montat plăcuța Zi de Bine. Vom mai face o dată poze la intrare, unde astăzi am lăsat trandafiri albi și roșii – cunună de flori peste parcul celor 100 de povești de iubire”, au mulțumit fondatoarele Asociației ”Zi de Bine”.

În final, Melania Medeleanu și Luciana Zaharia au lansat un apel prin care cer ajutorul pentru realizarea a cât mai multe astfel de parcuri amintiri, menționând că „dacă aveți prieteni avocați sau contabili sau care au IMM-uri sau cunoașteți companii care își doresc să împădurească România, vă rugăm să trâmbițați că facem din Plantați în Amintire campania de strângere a 20% din impozitul anual, care altfel ar merge către bugetul de stat”.

• Tweet
• Pin It