Deși elevii din România au dreptul de a oferi feedback profesorilor, peste jumătate dintre ei nu își exercită acest drept, fie din convingerea că opiniile lor nu vor fi luate în considerare, fie din teama unor posibile repercusiuni, arată un studiu realizat de Salvați Copiii România.
Potrivit cercetării Salvați Copiii, doar 43% dintre elevi au completat un formular de feedback pentru profesori, iar dintre aceștia, 16% au făcut acest lucru prin chestionare care nu erau anonime. Mai mult, doar 20% dintre elevi au discutat cu un profesor despre concluziile feedbackului oferit, iar dintre aceștia, aproape 70% afirmă că sugestiile lor au fost ignorate sau luate în considerare într-o foarte mică măsură.
Deși feedbackul elevilor este reglementat printr-o metodologie oficială și ar trebui colectat anonim la fiecare semestru, realitatea din școli arată că acest mecanism nu este implementat corespunzător. Unul dintre motive este lipsa de informare: doar 47% dintre elevi știu că există o metodologie clară care reglementează acest proces.
Un alt aspect îngrijorător este faptul că 8% dintre elevi afirmă că au fost sancționați după ce au oferit feedback profesorilor, cele mai frecvente represalii fiind scăderea notelor sau mustrarea verbală.
Raportul Salvați Copiii subliniază și faptul că inspectoratele școlare nu analizează aceste evaluări și nu iau măsuri atunci când un profesor primește feedback negativ. Astfel, procesul rămâne unul lipsit de consecințe reale, iar elevii își pierd încrederea că opiniile lor contează.
„Una dintre marile lacune ale sistemului românesc de educație este lipsa participării reale a copiilor în deciziile care îi privesc direct. Deși legislația prevede că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze, această prevedere este contrazisă de excluderea elevilor din consiliile de administrație ale școlilor până la 18 ani, ceea ce încalcă articolul 12 din Convenția ONU privind Drepturile Copilului.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinta Salvați Copiii România.
Datele studiului mai arată o tendință îngrijorătoare: peste 55% dintre elevii de gimnaziu și liceu își doresc să părăsească România, iar o treime intenționează să își continue studiile în străinătate. Doar o treime dintre elevi consideră că școala îi ajută să își dezvolte pasiunile și interesele.
În plus, costurile educației suportate de părinți sunt tot mai mari. Conform unui sondaj realizat la finalul anului 2024, părinții cheltuiesc anual aproape 10.000 de lei pentru meditații, after school și materiale didactice, o creștere de 3.100 de lei față de 2021.