Centrul Expert din Timișoara a tratat peste 100 de pacienți cu hipertensiune pulmonară

La Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara funcționează Centrul Expert. Un program național de tratament pentru pacienți cu hipertensiune arterială, acesta funcționează în România din 2008 și a tratat mai mult de 100 de pacienți cu diverse forme de HTP.

Hipertensiunea pulmonară (HTP) este determinată de o creștere a presiunii în circulația pulmonară, în artere, în vene ori capilare, având ca efect o suprasolicitare constantă a inimii, asociată cu insuficiență cardiacă. Aceasta poate duce la moarte prematură. În prezent sunt cunoscute aproape 50 de boli care, prin diverse mecanisme, conduc la această alterare funcțională. Cel mai frecvent se datorează bolilor cronice ale inimii sau ale plămânilor sau este asociată unor boli autoimune ori emboliilor pulmonare.

„Simptomele HTP sunt nespecifice, absente inițial, dar care devin tot mai evidente în decurs de câteva luni, pe măsură ce boala evoluează. Astfel, inițial, apare greutatea în respirație, la început doar la efort, iar ulterior, chiar și în repaus, apar constricția toracică, astenia, senzația de amețeală sau chiar leșinul (lipotimia). Se produce, totodată, o «învinețire» a feței și a buzelor, apar edemele, palpitațiile și creșterea pulsului. Confirmarea HTP implică, practic, un diagnostic de excludere.”, a explicat medicul pneumolog Nicoleta Bertici, coordonatoarea Centrului Expert HTP de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara.

HTP este o boală severă, fără perspective de vindecare în prezent și cu prognostic destul de rezervat. E necesar ca pacienții, atunci când există suspiciuni, să se adreseze rapid centrelor expert, acolo unde există aparatură, experiență și medicație specifică, administrată gratuit.

„Un aspect foarte important în evoluția HTP l-a reprezentat dezvoltarea de medicamente specifice care au efecte vasodilatatoare și a unor intervenții, a unor proceduri chirurgicale. Uzual, sunt administrate diuretice pentru a elimina excesul de apă, anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor, și blocanți de calciu pentru a reduce pulsul. Totodată, se impune și utilizarea oxigenoterapiei. Uneori sunt necesare și intervenții chirurgicale, cum este procedura de extragere a cheagurilor de sânge din arterele principale, proceduri de dilatare, și, in extremis,  transplantul pulmonar.”, a mai spus Nicoleta Bertici.

Hipertensiunea arterială pulmonară continuă să fie o afecțiune subdiagnosticată, prea puțin cunoscută, deoarece debutul și semnele clinice sunt nespecifice. Astfel, studiile arată faptul că în țările dezvoltate există o întârziere semnificativă în diagnosticarea HTP estimată, în medie, la peste doi ani. Rezultatul este o scădere a ratei de supraviețuire la 5 ani prin eșecul inițierii timpurii a tratamentului necesar.

De la înființarea Centrului Expert de la spitalul de boli infecțioase din Timișoara, au fost tratați peste 100 de pacienți cu diverse forme de HTP. Majoritatea au fost persoane tinere, de sex feminin. Gravitatea bolii, care este mai agresivă ca multe forme de cancer și diagnosticarea tardivă a afecțiuni a făcut ca rata de supraviețuire a pacienților să fie redusă.

• Tweet
• Pin It