Pentru că România nu e în stare, Vlădulescu şi Apostol au stat cu mâna întinsă la Bruxelles!

Prima cale ferată montană din ţară, Oraviţa-Anina, nu se închide, nu se taie şi nu se vinde la fier vechi, aşa cum s-a întâmplat cu atâtea alte bogăţii ale României, ci se va putea bucura de investiţii importante, din bani europeni!

Cea mai recentă şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean Caraş-Severin a adus veşti bune pentru Semmeringul bănăţean. Înainte de toate, preşedintele administraţiei judeţene, Sorin Frunzăverde, a ţinut să precizeze că desfiinţarea căii ferate Oraviţa-Anina nu a fost niciodată luată în calcul şi a vorbit despre intenţiile unui parteneriat public privat prin care să poată fi valorificată din punct de vedere turistic. „Am început demersurile pe lângă Comisia Europeană şi am să o fac şi oficial printr-o scrisoare în legătură cu posibilitatea finanţării căii ferate Oraviţa-Anina. În realitate, nu a fost în pericol de a fi închisă, dar, aşa cum ştim, are astăzi o vârstă impunătoare şi are nevoie de reparaţii din foarte multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că ea a fost construită la începutul anilor 1870. Vom încerca împreună cu CFR-ul, împreună cu reprezentanţii Regionalei CFR Timişoara în principal, să găsim o formă de parteneriat încât să accesăm aceste fonduri europene. Pe de o parte de la Parlamentul European, pe de altă parte, sper eu, de la Comisia Europeană, care este titularul din punctul de vedere al finanţărilor de acest gen. Sigur, e nevoie de acest parteneriat pentru că proprietarul rămâne Societatea Naţională de Căi Ferate, dar fondurile acestea europene pot să vină pe autorităţile locale, pe Consiliul Judeţean, în principiu”, a declarat Frunzăverde.

Despre Semmeringul bănăţean s-a discutat recent şi în Comisia pentru cultură şi educaţie din cadrul Parlamentului European. Nicolae Dumitru Vlădulescu şi Marian Apostol, fondatorii Asociaţiei Lobby pentru Banatul de Munte, au fost la Bruxelles, cu un mandat din partea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, la invitaţia parlamentarului european Mircea Diaconu, care şi-a declarat în mai multe rânduri sprijinul pentru modernizarea căii ferate. „S-a ajuns la concluzia că trebuie să gândim un proiect care să aibă în vedere un parteneriat european, o reţea europeană, din care să facă parte ţări care au astfel de căi ferate. Sunt două astfel de căi ferate în Germania, una în Austria, una în Cehia, una în Italia şi una în România. Acest parteneriat poate obţine o finanţare pentru înfiinţarea unei rute a semmeringurilor europene, rută care să pună în valoare aceste obiective culturale şi care să conecteze anumite zone economice, în cazul nostru, dar şi în cazul Austriei şi Germaniei, la regiunea Dunării. Aceasta este una din şansele pe care le avem, trebuie să facem legătura cu cei care administrează aceste căi ferate din ţările respective, să găsim un lider de proiect care să-şi asume acest rol, din Austria sau Germania, pentru că, din motive pe care nu are sens să le comentez acuma, se pare că proiectele care au lider de proiect o instituţie din una din aceste ţări au şanse în plus de a fi finanţate”, a explicat Marian Apostol.

Nicolae Vlădulescu, directorul Teatrului de Vest, a evidenţiat faptul că linia ferată Oraviţa-Anina a ajuns să fie un subiect atât de mediatizat astăzi datorită societăţii civile, implicarea autorităţilor statului având loc ulterior, după ce s-a făcut atâta vâlvă şi s-au înfiinţat tot felul de ONG-uri care trag semnale de alarmă cu privire la situaţia în care nu ar fi trebuit să ajungă un obiectiv atât de important şi care altora le-ar fi adus milioane de euro profit în fiecare an. „Primul pas este de a convoca toţi factorii de răspundere ai celorlalte obiective de acest gen din Europa. Aş vrea să-i convoc la Reşiţa, pentru ca în cartea istoriei să scrie că s-a înfiinţat la Reşiţa această asociere. Acest proiect a fost iniţiat la Reşiţa! Sigur, şefi de proiect îi punem pe austrieci, ei au fost constructorii şi ai căii ferate Oraviţa – Anina. Vrem, undeva pe la sfârşitul lui februarie, începutul lui martie, să reuşim să-i aducem aici pe toţi şi atunci, cu siguranţă, am intrat în linie dreaptă cu proiectul pe care nu avem cum să-l scăpăm, pentru că în proiectele europene finanţate până în 2020 spune clar că unde sunt patru-cinci parteneri cu acelaşi scop, cu aceleaşi obiective, au şanse de câştig foarte mari”, a spus Vlădulescu.

• Tweet
• Pin It