Senatorul USR de Timiș Sorin Șipoș este între parlamentarii Uniunii care au semnat cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Documentul a fost depus miercuri seară la Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.
Parlamentarul a confirmat pentru expressdebanat.ro că a semnat cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. „Sunt necesare niște explicații pe care președintele să le dea în fața țării și această dezbatere, fiind chemat în Parlament, cred că e șansa președintelui să explice multe dintre lucrurile pe care nu le-a explicat”, a declarat Sorin Șipoș pentru expressdebanat.ro.
Solicitat să spună la ce întrebări ar trebui să răspundă Klaus Iohannis, Șipoș a răspuns: „Întrebări referitoare inclusiv la motivele pentru care alegerile au fost anulate. Tocmai lipsa acestor declarații, acestor elemente, face ca partidele extremiste să prospere. Oamenii cer explicații, un minimum de explicații ar clarifica multe din lucrurile pe care românii le așteaptă de la situația în care ne aflăm acum. (…) Având în vedere situația de acum, președintele Senatului era cel care ar fi trebuit să fie în funcție acum, revenind la normalitatea reglementată de legislația în vigoare.”
Și deputatul USR de Timiș Vlad Șendroiu ar fi semnat cererea de suspendare. Doar că nu a apucat. „Eu personal nu am semnat. Mai degrabă din motive operaționale, nu am apucat pentru că am strâns semnăturile repede, în timpul votului pe buget. Aș fi semnat, eram doar atent la buget, erau foarte multe amendamente”, a declarat Vlad Șendroiu pentru expressdebanat.ro.
Șendroiu este de părere că Iohannis merită să fie suspendat inclusiv pentru că „foarte mult timp au trenat foarte multe suspiciuni la adresa administrației prezidențiale”. Între aceste suspiciuni, deputatul USR de Timiș amintește deplasările în străinătate ale președintelui, „vacanțe de lux pentru domnia sa, mai puțin deplasări în interes național”, dar și faptul că nu și-a ținut promisiunea făcută după alegerile din 2020 și a girat un guvern PSD. Și, în final, „sunt foarte multe semne de întrebare legate de anularea alegerilor de anul trecut”.
Șendroiu a evitat să spună dacă va și susține suspendarea președintelui în Parlament, dacă cererea va fi suspusă votului celor două Camere. „Așteptăm explicațiile domnului președinte, o să vedem, o să discutăm cum vom vota.”, a încheiat deputatul.
Deputatul USR de Timiș Cătălin Drulă nu a putut fi contactat pentru exprimarea unui punct de vedere. Vă reamintim, miercuri seară, opoziția a depus la Parlament a treia cerere de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Cererea e însoțită de semnăturile a 178 de parlamentari de la AUR, SOS, POT și, în premieră, de la USR (26 de membri).
Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaților și Senatului, „Birourile permanente, sub semnătura președinților, comunică neîntârziat această propunere Președintelui României, precizându-se totodată data și locul ședinței comune a Camerelor” (art. 82, al. 2).
Parlamentul îl poate suspenda pe șeful statului cu votul a 234 de parlamentari. Un eventual referendum pentru demitere, în cazul în care cererea de suspendare este aprobată, trebuie inițiat de Guvern în 48 de ore de la vot. Consultarea trebuie organizată în maximum 30 de zile și este validată dacă întrunește majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale. Pe perioada suspendării, funcția de președinte este asigurată, sub interimat, de președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL).
Procedura de suspendare a președintelui ajunge de trei ori la Curtea Constituțională: pentru aviz consultativ (înainte de a se da votul asupra suspendării din funcție, în Parlament); pentru „constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României”, daca președintele a fost suspendat de Parlament, și pentru confirmarea rezultatelor referendumului (Legea 47/1992).
Fostul președinte Traian Băsescu a fost suspendat în Parlament de două ori.
Prima dată în 2007. Decizia de a demara procedurile de suspendare a fost luată atunci de PSD, după dezvăluirile Elenei Udrea despre un bilet trimis de premier preşedintelui şi după eşecul coaliţiei antiprezidenţiale de a simplifica procedura de demitere a preşedintelui. La referendumul organizat în luna mai a anului 2007, 74,48% dintre cei prezenți la urne au votat împotriva demiterii președintelui.
A doua oară în 2012. Suspendarea a venit, de această dată, după ce majoritatea USL (+UDMR și UNPR) i-a revocat din funcție pe Avocatul Poporului și pe șefii celor două Camere. Șefului statului i s-a reproșat că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale” și că nu a numit un premier USL, coaliție care deținea majoritatea în Parlament. Parlamentul l-a suspendat din funcție pe Băsescu în 6 iulie 2012. Curtea Constituțională a decis, patru zile mai târziu, că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Băsescu i-a îndemnat pe români să boicoteze referendumul. 46% a fost prezența la consultarea publică; 87,52% au votat pentru demitere, 11,15% au votat „nu”. CCR a invalidat referendumul pe motiv că nu a întrunit cvorumul necesar.