Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, punct de atracție pentru turiștii de pretutindeni

 

Unele dintre cele mai sălbatice și naturale făgete din Carpați sunt adăpostite de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, locul devenit magnet pentru miile de turiști care aleg să viziteze zona, an de an. 

Prin decizia Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, din 12 iulie 2017, de la Cracovia, o suprafață de peste 4 200 hectare de pădure seculară de fag, inclusă într-o zonă tampon de aproximativ 6000 ha din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, a fost introdusă în patrimoniul mondial UNESCO, pentru a-i fi păstrată deosebita valoare universală.

Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița și partenerii WWF România – Fondul Mondial pentru Natură și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” au organizat, recent, o a treia vizită în teren, cu presa, cu scopul de a informa jurnaliștii și, implicit, și publicul larg despre proiectul de revizuire a planului de management și de a le prezenta componenta UNESCO Cheile Nerei – Beușnița.

Dr.ing. Daniel Turcu, cercetător la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, director al Stațiunii Timișoara, coordonează activitățile de elaborare a studiilor de inventariere și cartare detaliată, de evaluare a stării de conservare și stabilire a măsurilor de management pentru habitatele forestiere de interes conservativ din aria protejată vizitată, precum și studiul științific privind impactul antropic asupra pădurilor UNESCO.

El a explicat celor prezenți că această componentă nominalizată UNESCO este inclusă în zona de protecție strictă a Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița. Zonele cu protecție strictă sunt acele suprafețe din ariile naturale protejate, de mare importanță științifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau în care nivelul acestora a fost foarte redus. Aici este interzisă desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția celor de cercetare, educație și ecoturism, cu limitările descrise în planul de management.

Limitele naturale ale componentei UNESCO Cheile Nerei – Beușnița, situate pe culmi, și localizarea sitului într-o zonă montană greu accesibilă au făcut ca aceasta componentă să nu fie influențată de activități umane majore. Exemplarele spectaculoase de fag (Fagus sylvatica), dar și de alun turcesc (Corylus colurna) și tisă (Taxus baccata), alături de multitudinea speciilor termofile de influență ilirică, submediteraneeană și balcanică, precum și de prezența numeroaselor izvoare petrifiante cu formare de travertin, îi dau o notă particulară și o valoare excepțională.

Turiștii interesați pot vizita aceste păduri virgine utilizând unul din următoarele trei trasee turistice: traseul turistic Șopotu Nou – Cheile Nerei – Podul Bei – Sasca Română – marcaj bandă roșie, traseul turistic Socolari – Custura Cetății – Valea Beiului – Lacul Ochiul Beiului – Cascada Beușnița – marcaj cruce roșie și traseul turistic Cărbunari – Lacul Dracului – bandă albastră.

În cadrul proiectului de revizuire a planului de management al Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița vor fi determinate, inventariate și cartate impacturile antropice asupra ecosistemelor sitului, urmând să fie elaborate măsurile de management necesare care să asigure diminuarea acestora și să garanteze menținerea valorii universale unice care a dus la nominalizarea UNESCO.

Proiectul “Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ din Parcul National Cheile Nerei-Beușnița și ariile naturale de interes comunitar și național suprapuse prin revizuirea planului de management integrat” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

• Tweet
• Pin It