O altfel de premieră pentru Timișoara după 1989. Primarul care își pierde mandatul înainte de termen

Timișoara a făcut istorie prin premiere care au schimbat orașul. Acum ar putea intra în istoria recentă printr-o situație administrativă fără precedent.

Timișoara este cunoscută drept „orașul premierelor”. Istoria orașului oferă suficiente motive pentru această reputație, de la prima linie de tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al României, pusă în funcțiune în 1869, până la iluminatul electric al străzilor, introdus în 1884. La mai bine de un secol, Timișoara ar putea ajunge din nou într-o situație fără precedent, dar nu printr-o invenție, ci prin administrația locală.

Dacă Dominic Fritz își pierde funcția înainte de termen, ar fi pentru prima dată după 1989 când un primar ales al Timișoarei nu își duce mandatul până la capăt.

Timișoara, 6 primari în 36 de ani

După Revoluția din 1989, Pompiliu Alămorean (1937-2019) a fost numit, printr-o decizie a consiliului local, primul edil local al Timișoarei libere. I-a urmat, câteva luni mai târziu, în august 90, Liviu Borha, pe atunci președintele Mișcării Ecologiste, filiala Timiș.

Doi ani mai târziu, Liviu Borha organiza primele alegeri libere. Câștigător la Timișoara a fost candidatul Partidului Alianța Civică, Viorel Oancea. I-a urmat, în 1996, Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD), care a guvernat 16 ani Timișoara.

În 2012, timișorenii i-au acordat încrederea liberalului Nicolae Robu, care a rămas în funcție până în 2020, când a pierdut în fața lui Dominic Fritz. Liderul USR a câștigat apoi și alegerile locale din 2024.

În cazul primarilor aleși după 1992, schimbarea s-a făcut la finalul mandatului sau după un nou scrutin. În cazul lui Dominic Fritz, mandatul său ar urma să înceteze înainte de 2028, prin efectul noii Legi ANI.

Dacă funcția de primar devine vacantă, atribuțiile sunt exercitate de unul dintre viceprimari, desemnat de Consiliul Local. La Timișoara, Ruben Lațcău, viceprimar din 2020, ar putea fi cel care va prelua atribuțiile de primar. Dacă va ajunge să exercite aceste atribuții, Lațcău ar conduce administrația locală până la alegerea unui nou primar sau până la încetarea interimatului.

Alegeri în 90 de zile. Sau nu

Codul administrativ prevede organizarea de alegeri pentru funcția de primar rămasă vacantă. Data scrutinului este stabilită de Guvern, la solicitarea prefectului și la propunerea autorităților care se ocupă de organizarea alegerilor.

Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile, termen raportat la procedura de contestare a ordinului prefectului prin care se constată încetarea mandatului. Ordinul poate fi contestat în 10 zile, iar instanța trebuie să se pronunțe în 30 de zile. Hotărârea primei instanțe este definitivă.

Art. 160, alin. 11, prevede că alegerile se organizează „în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. (10)”.

Ce s-a întâmplat la Lugoj, spre exemplu, arată însă că, în practică, lucrurile pot fi mai complicate.

Mandatul primarului Claudiu Buciu a încetat în 2022, iar atribuțiile au fost preluate de viceprimarul Bogdan Blidariu. Nu au fost organizate alegeri parțiale, iar interimatul a continuat până după alegerile locale din 2024. În vara lui 2024, Blidariu a fost înlocuit temporar de viceprimarul Adrian Serendan, până la instalarea noii administrații, conduse de Călin Dobra.

Și în alte localități din țară au existat situații în care alegerile parțiale nu au fost organizate imediat. În 2022, Autoritatea Electorală Permanentă informa Guvernul că erau îndeplinite condițiile pentru organizarea de alegeri parțiale în zeci de circumscripții, însă scrutinurile nu au avut loc în toate cazurile. 

• Tweet
• Pin It