După aproape 20 de ani, Primăria Timișoara a decis să stabilească noi zone de impozitare, pornind de la cele patru inele de circulație majore ale orașului.
Proiectul de hotărâre privind stabilirea zonelor de impozitare pentru anul 2026 a fost aprobat, marți, în ședința Consiliului Local Timișoara.
„Zonele de impozitare au fost stabilite prin HCL nr. 476/31.10.2006 privind încadrarea terenurilor intravilane din municipiul Timișoara pe zone, în scopul stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul 2007. În acel moment intravilanul municipiului măsura aproximativ 6893,4847 ha. Prin aprobarea, conform HCL nr. 457/17.10.2023, a noului Plan Urbanistic General, suprafața intravilanului a crescut la 8040,6721 ha. Datorită acestei expansiuni a suprafeței intravilane a municipiului, rezultate din aprobarea mai multor documentații de urbanism, a apărut necesitatea revizuirii zonelor de impozitare a terenurilor. Noua organizare a păstrat cele patru categorii de impozite, dar, spre deosebire de vechea structură care era mai fragmentată, aceasta a fost stabilită pornind de la cele patru inele de circulație majore ale orașului. Astfel, cele patru zone, pornind dinspre centrul municipiului spre limitele exterioare, vor avea un nivel de impozitare descrescător”, aflăm din documentația care însoțește proiectul de hotărâre.
Înainte ca proiectul să fie votat, Ilie Sîrbu, consilier local AUR, a luat cuvântul pentru a propune ca zonele de impozitare să fie stabilite nu în funcție de distanța față de centru, ci de infrastructura existentă.
„Zonarea fiscală trebuie să țină cont de infrastructura reală, nu de cercuri desenate acum 18 ani, într-un oraș care arată complet diferit față de 2006. Singurul viceprimar prezent la ședință a explicat impactul pentru locuitori, dar tema ridicată de mine a fost alta: corectitudinea administrativă. Impactul de 4,5% prezentat azi pare mic, dar când lăsăm în Zona C cartiere mari și platforme comerciale aflate la 6–7 minute de centru, diferența devine considerabilă. Și dacă e atât de mică, atunci de ce există atâta rezistență la reclasificare? Pe de altă parte, cartiere precum Freidorf, Kuncz, Plopi sau Fratelia nu pot fi impozitate la fel ca zonele complet urbanizate. Aici nu e vorba de politică, ci de bun simț fiscal. Zonarea fiscală nu trebuie să fie o formalitate, ci un instrument prin care tratăm corect locuitorii și nu să oferim privilegii mascate”, a afirmat Ilie Sîrbu.
Pe de altă parte, Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei, a explicat faptul că zonele de impozitare au un impact asupra locuitorilor.
„Zonele de impozitare influențează impozitele în cazul impozitelor pe locuință și în cazul impozitelor pe teren. Dacă vă gândiți să creștem impozitele în zona Shopping City, nu o să impactați operatorii economici, îi veți impacta pe cei care locuiesc în zonă. La fel și în zona Pieței Flavia. În cazul spațiilor nerezidențiale, impozitarea în acest moment se face în baza valorii pe care o determină, odată la cinci ani, un evaluator ANEVAR. Nu are absolut nicio legătură cu aceste zone de impozitare pe care le stabilim noi. A mers cumva pe criteriul inelelor de circulație, pentru că întotdeauna vom găsi zone mai bune, mai calitative din punct de vedere al infrastructurii, unele mai puțin calitative, dar nu putem să fărâmițăm orașul în zeci și sute de zone. Acum, diferența între o zonă de impozitare și alta este de 4,5%. Dacă acum un apartament în zona B are impozit de 130 de lei, va plăti 136 de lei”, a declarat Paula Romocean.

Noile zone de impozitare din Timișoara
Așadar, noile zone de impozitare din Timișoara vor fi delimitate de la 1 ianuarie 2026 astfel: