
„La 16 decembrie, după calendare / Era preziua sfinților strămoși / Care strigau din neuitare, să nu lăsăm urmașilor / Povara să facă, s-audă și să tacă…” Aceste versuri, scrise de Pro Musica, aveau să devină ulterior imnul Timișoarei.
Pe 16 decembrie 1989, protestele din Timișoara în sprijinul pastorului László Tőkés au escaladat rapid. Primele lozinci anticeaușiste și anticomuniste au răsunat pe străzi, tramvaiele au fost oprite, iar mulțimea a crescut pe măsură ce oamenii se adunau în Piața Maria și în fața casei parohiale a pastorului. „Revoluționarii nu aveau un lider, ci doar curajul și intuiția momentului”, după cum notează istoricul Adrian Kali,
O coloană de aproximativ 5.000 de persoane s-a îndreptat către căminele studențești și apoi către clădirea Comitetului Județean al PCR Timiș. Pe drum, demonstranții au distrus panouri ceaușiste, au blocat traficul și au transformat protestul de solidaritate într-o manifestație politică amplă.
În jurul orei 20.45, un grup de 10-15 revoluționari a demolat stemele PCR și RSR de la clădirea Comitetului Județean și steagurile socialiste, atrăgând intervenția forțelor de miliție și securitate. Demonstranții au început să fredoneze „Deșteaptă-te, române!”, iar pompierii au încercat să-i împrăștie cu jeturi de apă. Ciocnirile s-au soldat cu numeroși răniți și primele arestări, dar fără victime mortale.
Evenimentele au prins amploare rapid, cu lupte de stradă în Piața Operei, Piața Maria și Dacia- Circumvalațiunii. Indivizi în haine civile acționau cu mașini pentru a-i ridica pe demonstranți și a-i duce la Inspectoratul Județean de Miliție sau la penitenciar.
Informațiile despre evenimentele din Timișoara au început să circule și prin radiourile externe – BBC, Europa Liberă, Vocea Americii, Deutsche Welle, Radio France International și Radio Budapesta.
Marți, orașul comemorează eroii martiri prin ședințe festive la Consiliul Județean Timișoara și Primăria Timișoara.
Pe 17 decembrie 1989, violențele au continuat. În zilele următoare, sute de oameni au participat la demonstrații, iar orașul s-a transformat într-un simbol al rezistenței împotriva regimului comunist.
În 17 decembrie, la Timișoara este zi de doliu.

În seara de 16 decembrie, în Maria din Timișoara poetul Ion Monoran a oprit un tramvai în stație și a strigat „Libertate!”