Muzeul Apei din Timișoara sau locul în care timpul pare că stă în loc

Zeci de ateliere educative, două festivaluri, expoziții, piese de teatru și conferințe. Toate au fost găzduite de cel mai tânăr muzeu al Timișoarei, Muzeul Apei, în primele șase luni de la inaugurare. 

Muzeul Apei din Timișoara a celebrat recent primele șase luni de viață. Aniversarea coincide cu finalul proiectului de activare a muzeului, de racord al acestuia la rețeaua culturală a orașului. Un racord reușit.

„M-am aruncat emoțional în acest proiect. Știam de la început că e greu și complex, dar mi s-a părut o utopie extrem de frumoasă. Eu cred că societatea are nevoie de utopii. Și democrația e o utopie, și drepturile omului… niște utopii de care avem nevoie. E un proiect în care am pus foarte mult suflet pentru că mi s-a părut necesar și frumos.

Mi s-a părut că e o oportunitate să construim un spațiu așa cum nu prea există în România, în care muzeul nu doar conservă, ci și dezvoltă și creează. În care muzeul poate să fie un spațiu al comunității, în care oamenii îndrăznesc să facă lucruri. Și cred că am reușit asta. Pentru mine și pentru toți colegii mei, apa e o resursă pe care o prețuim foarte mult și ne-am dorit să aducem mai aproape de conștientizarea publică cât de important e să avem o responsabilitate colectivă asupra felului în care ne raportăm la apă ca resursă naturală, dar și la patrimoniul industrial care ține de apă și de evoluția societății.”, a declarat pentru expressdebanat.ro Anabella Costache, coordonatoarea Muzeului Apei.

Societatea românească duce lipsă de povești valoroase

Prima Stație de Epurare de pe teritoriul României a fost pusă în funcțiune la Timișoara, în 1912. Doi ani mai târziu era gata și prima Uzina de Apă de la Urseni, prima a orașului. Ambele au fost proiectate în stilul Art Nouveau și cel eclectic. De la 1914, Uzina de Apă de la Urseni a funcționat până la începutul anilor 1990. Muzeul Apei spune povestea primei Uzine de Apă a Timișoarei. „Uzinei nr. 1 i se spunea muzeu înainte de a se pune problema că se va face o mare investiție de reabilitare.”, a dezvăluit pentru expressdebanat.ro Loredana Leordean, coordonatoarea comunicării proiectului Muzeul Apei – racord la rețeaua culturală a Timișoarei.

Muzeul Apei este o investiție a companiei Aquatim care îl administrează.

„Acum câțiva ani am transformat uzina de apă industrială, un spațiu mult mai mic, într-un spațiu deschis comunității. Este centrul educațional Aquapic. Și în stare de conservare se găsesc clădirile vechi, linia veche a stației de epurare, care este un spațiu absolut deosebit. Deci există la noi această dragoste, prețuire a patrimoniului industrial. Și, bineînțeles, mândria de a-l avea pe Stan Vidrigin, cumva, ca membru al familiei Aquatim.

Da, muzeul a fost aici întotdeauna, dinainte de a se pune problema investiției pentru reabilitare, dinainte de a se pune problema proiectului de activare, care s-a derulat anul acesta.”, a mai declarat Loredana Leordean.

Muzeul Apei înseamnă trei clădiri de patrimoniu: Grupul de Fântâni („OZN-ul”), Stația de Filtrare, Stația de Pompare – toate refuncționalizate și transformate în spații muzeale, cu minime intervenții – și un pavilion nou construit. Toate acestea sunt „legate” într-un parc-grădină care găzduiește peste 20 de specii de arbori, toți plantați pe când orașul nu arăta ca azi.

 

„După ce am descoperit mai bine povestea uzinii, mi s-a părut că e nedrept că am trăit până acum fără să știm istoria asta. Și m-am gândit cât este de importantă pentru a înțelege cât de mult a evoluat societatea și cât de mari au fost eforturile antecesorilor noștri pentru ca noi să avem astăzi niște lucruri care ni se par firești. Și de fapt nu sunt firești. Au în spate un consum de energie și de resurse enorm. Eu cred că ducem lipsă de povești în societatea românească, de povești valoroase pentru oameni și pentru societate, nu cancan, nu povești ușor de consumat. Și asta cred că ar trebui să facă instituțiile de cultură și muzeele de fapt: să scoată în față poveștile care ne leagă, care ne face să învățăm din generație în generație și care ne duc în față pe un drum mai bun, nu tot pe același, greșit, pe care am mai mers până acum.”, a mai spus Anabella Costache.

De ce e unic Muzeul Apel?

Unicitatea muzeului nu e dată doar de istoria lui, ci și de modul în care îi determină pe vizitatori să se raporteze la aceasta.

„(…) Am primit de la vizitatori feedback despre cât de important este să-și petreacă timpul într-un loc frumos, cu familia, cât de bine se simt în spațiu ăsta natural care e ca o oază. Când vii la muzeu pare că timpul se oprește și că ieși cumva din agitația orașului. E o altă lume. Poate că patrimoniul tocmai asta face: te obligă să te raportezi altfel la timp, să te oprești să te uiți în spate, să îți dai seama că timpul trece și că trece fără să-l valorizăm cum trebuie sau fără să fim conștienți de trecerea lui și prin faptul că am pus atât de mult focus pe relația cu oamenii care vin aici cred că i-a făcut și pe ei să conștientizeze mai mult și care e importanța comunității și a felului în care ne raportăm la cei din jurul nostru.”, a mai explicat Anabella Costache.

Ce urmează?

Prima provocare de viitor a muzeului este una pragmatică, spune coordonarea complexului, legată de finanțare. „E un complex muzeal mare. Să ții un spațiu de genul acesta activ zi de zi, în permanență, presupune un efort imens. Trebuie un echilibru între ce vrei să dai și ce poți să dai. Și la nivel de principii, muzeul promovează echilibrul în raport cu comunitatea, în raport cu resursele naturale și aș vrea să fie echilibru în raport și cu noi înșine, cu echipa muzeului și asta e o mare provocare pentru mine la nivel de management cultural.”, a explicat ea.

În mod cert, muzeul de pe Calea Urseni 26 rămâne un spațiu deschis comunității. Va putea fi vizitat, la fel ca până acum, de miercuri până duminică, între orele 10-16. „Marea provocare, zic eu, este să păstrăm interesul publicului, pentru că am trezit acest interes. Am avut și contextul acesta favorabil al capitalei culturale, în care a existat un flux mare de vizitatori. Provocarea este să le câștigăm inimile în continuare, să-i avem aici la muzeu, să-i facem să revină pentru evenimente, pentru a construi împreună povești.”, a concluzionat și Loredana Leordean.

Muzeul are acum o broșură care îi redă, pe scurt, nașterea și primele șase luni de viață. În plus, cei dornici să îi afle povestea vizitându-l pot accesa un ghid audio direct pe telefonul personal, prin intermediul unui cod QR. Poveștile muzeului au prins viață prin vocile actorilor Cristine Cizmaș, Mirela Iacob, Katjia Bohlmann, Gorna Mrakic și Molnos Andras și pot fi ascultate în cinci limbi: română, engleză, germană, maghiară și sârbă.

Foto: Facebook/Muzeul Apei

• Tweet
• Pin It