Mulțumim. Nu mai contează cui!

O întâmplare nefericită, cu un șofer neatent și o conductă de gaz așezată în locul și în momentul nepotrivit, vine să ne arate cât de neprețuită este pacea, indiferent de locația de pe pământ despre care vorbim.

Iată pe scurt poveste absurdă a unei seri de duminică seara când, din toate punctele de vedere, era sfârșit de weekend, de vizionat la TV meciurile de fotbal de la Campionatul european, de pregătit cina, de îmbăiat etc, etc. Pe acest fond al unui sfârșit de săptămână călduros, o conductă de gaz, de pe o alee din Reșița, intră în impact cu un autovehicul. Mă rog, corect spus, mașina e cea care ricoșează în conductă, iar de aici, rezultă un fâsâit prelung și un miros profund de gaze eliberate în natură. Se oprește alimentarea de cei de Distribuție, apoi se lasă liniștea.

Câteva sute de familii înțeleg situația, nutrind speranța că ăia de la Distribuție vor face pe dracu în patru și vor relua alimentarea cu gaze cât mai repede cu putință. Trece o oră, două, trei, și nimic. Nimic în afară de faptul că afară era noapte-noapte și ultimul meci de la TV se terminase cam de multișor. Oamenii sunt în continuare înțelegători că, vorba aia, e greu să lucrezi pe timp de noapte. Vine și dimineața, când tot omul ar bea o cafea la ibric, ar mânca o omletă și ar face un duș. Gaze, canci. Înjurături printre dinți, spălat cu apă rece până la brâu. Noroc că e vară.

Și uite așa, în mod cronologic, vine și prânzul. Tot cu hrană rece, la pachețel, tot cu speranță în suflet. Te uiți la ceas și vezi că au trecut aproape 24 de ore de la impactul dintre conducta de gaze și mașină. Și nimic și nimeni care să-ți spună: „Bă, abonatule, mai ai și tu câta răbdare, ce dracu’. Că angajații noștri sunt și ei oameni, nu roboți.”

Și reșițenii înțeleg, mai deschid o dată frigiderul, apelând la proviziile strategice în astfel de situații: zacusca de vinete și borcanul cu unturtă. Și-i mulțumesc lu’ Doamne, Doamne că n-avem război ca în Ucraina. Că vorba lu’ unu’, coleg în școala primară: „Să zicem mersi că e pace că altfel, cine știe când ar repara ăștia conducta.” Într-un final, jumătate din Govândari, de la Victoria în jos, răsuflă ușurată și izbucnește în urale, ca la golul lui Stanciu din meciul cu Ucraina: URAAAAA! Ce înseamnă, dom’le să ai meseriași de primă mână!

UPDATE
Mulțumim din inimă celor care, după o zi și o noapte de trudă, au reaprins aragazele și centralele termice în fiecare casă a sutelor de reșițeni care au dat dovadă de înțelegere pentru cele întâmplate. Ne bucurăm să vă avem parteneri, voi cu facturile noi cu plățile la zi!”

• Tweet
• Pin It