Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment MultipleXity a născut dezbateri aprinse în prima ședință de consiliu local din anul 2020. Municipalitatea organizează un concurs de soluții, așa cum practică des și Oradea sau Cluj, iar premiul cel mare este de 2.502.706,95 de lei. Varianta aleasă nu a fost pe placul tuturor aleșilor timișoreni, care s-au arătat contrariați de o modalitate de lucru foarte populară la nivelul administrațiilor UE.
Centrul este angajamentul orașului în dosarul pentru Timișoara capitală culturală europeană 2021. Proiectele pentru realizarea planului pentru clădire au dată limită de predare 18 martie 2020. Valoarea investiției se ridică la 12 milioane de euro. MultipleXity este cea mai importantă moștenire lăsată Timișoarei odată cu finalizarea proiectului 2021 capitală culturală europeană. Clădirea are un total de 6.500 de metri pătrați. Prima etapă presupune finalizarea primilor 2.500 metri pătrați în 2020. Locul destinat construcției este terenul unde se afla sediul societății de transport, în apropierea Muzeului de Transport Public „Corneliu Miklosi” de pe bulevardul Take Ionescu. În cadrul clădirii vor fi amenajate expoziții, laboratoare interactive, zone pentru evenimente culturale și zone experimentare.
Nicolae Robu ar fi dori inițial ca să facă centrul MultipleXity pe terenul vechii cazarme de pe strada Oituz, acum în proprietatea Universității de Vest, în urma unui schimb de terenuri. „Sperăm să avem proiecte frumoase, proiecte inteligente care să ne permită să realizăm un centru pe măsură. Astfel de centre nu există pe toate drumurile. Din păcate, am eșuat în dorința mea de a realiza acest centru la Punctele Cardinale. Acolo am fi putut să facem o clădire multifuncțională, care să găzduiască centrul, care să ofere peste 1.000 de locuri de parcare. Centrul ar fi fost dat Universității de Vest, care s-ar fi distins de majoritatea covârșitoare a universităților europene. În România totul este complicat și, din păcate, ideile bune prind greu viață”, a comentat Nicolae Robu. Premiile propuse pentru concursul de soluții sunt: Premiul 1 – o valoare de 2.502.706,95 lei fără TVA, Premiul 2 – un total de 50.000 lei și Premiul 3, remunerat cu 35.000 lei.
Idolu ar fi vrut licitație
Dan Idolu, șeful grupului PSD din consiliul local, a fost foarte contrariat că s-a ales soluția unui concurs de soluții, nu o licitație. „Noi votăm, de fapt, astăzi valoarea contractului fără nicio licitație. Este foarte bună ideea concursului de soluții. Putem premia locul I fără să punem valoarea aceasta. Locul I să fie cu zecimală în varianta contractului? Gândiți-vă că prin votul nostru nu premiem un câștigător, ci încredințăm valoarea contractului la virgulă. Asta nu s-a întâmplat niciunde în lume, la virgulă să și estimezi, să și semnezi un contract!”, a comentat șeful grupului consilierilor PSD.
Nicolae Robu a intervenit și a spus că un concurs de soluții nu este la fel ca o simplă licitație. Un concurs se bazează pe alegerea unui proiect care se potrivește cel mai bine cu termenii impuși de primărie, cum ar fi terenul și modul în care va fi folosită clădirea. „Concursul de soluții este definit prin lege ca o procedură de achiziție competitivă care se pretează la obiective complexe. La acest obiectiv noi nu avem decât creionat ce trebuie să iasă. În cadrul competiției, arhitecții vin cu soluții, au frâu liber imaginației să ne propună ce să ne facă în condițiile date. Noi am pus la dispoziție o locație cu clădiri vechi și puțin teren construibil pe lângă ele. Am dat niște specificații funcționale, ce vrem să se întâmple în ceea ce vrem să realizăm și mai departe specialiștii vin cu ideile lor privind ce trebuie făcut și cu proiectul. În privința prețului, sunt de acord că atunci când se estimează nu se lucrează la nivel de zecimală. La noi, estimările se fac pe bază de recomandări, normative și oamenii își iau măsuri de precauție dintr-o anumită inhibare, să nu li se reproșeze că au estimat în sus sau în jos”, a explicat primarul.
Reprezentantul Ordinului Arhitecților, Rudolf Gräf, a precizat că valoarea onorariului este una estimativă și reprezintă 5,5% din valoarea bugetului alocat pentru MultipleXity. „Dacă vorbim despre faptul că avem de-a face cu un concurs și un obiectiv cu care vrem să atragem cât mai multă forță creativă și poate concurenți din afara granițelor cred că este normal să avem un onorariu atractiv pentru proiectare. Repet, estimat! Asta nu înseamnă că această valoare va fi cea înscrisă în contractul de proiectare”, a precizat arhitectul.
Consilierul Adrian Orza a încercat să salveze situația și a propus ca suma să nu fie trecută în proiect. „Ca să trecem de lucrurile astea și să le aprobăm, eu vă propun ca suma respectivă să nu fie trecută. Să spunem doar că premiul I are valoarea de proiectare care va rezulta din ceea ce va decide juriul câștigător”, a propus consilierul independent. Nicolae Robu a intervenit tranșant și a explicat că legea obligă stabilirea prețului.
Oricum, zecimala care a generat și ea discuții aprinse, pe lângă ideea concursului de proiecte, a apărut dintr-un motiv banal. Ordinul Arhitecților a stabilit o sumă în euro, care la convertirea în moneda națională, a…dat cu virgulă. Proiectul a fost, în cele din urmă, aprobat cu 14 voturi.