A trecut şi bătălia fratricidă din marele partid continuator al dogmelor şi metodelor comuniste. S-a trezit tinerelul Grindeanu să mişte-n front şi l-a şi executat în biroul politic suspendatul Dragnea. Înainte de vot, calcule, negocieri etc. Să fii atât de muşcat de otrava şarpelui şi să pui pe agendă o zi naţională pentru a sărbători măcelul executat de minoritatea ungurească împotriva românilor din Ardeal? De unde atâta disperare? Se aud cătuşele? N-a vrut Grindeanu să dea amnistie penalilor? Continui să observ că starea de infractor condamnat penal a lui Dragnea, şeful partidului de guvernământ, continuă să fie luată ca un dat, ceva firesc, ceva ce nu poate fi nici măcar de comentat. Suntem cu toţii nebuni? Un condamnat penal îl dă jos pe premierul României, cu tam-tam şi scenografie, urmat de o oaste de 233 de spahii şi ieniceri, vreo zece de la nevertebratele „naţionalităţilor conlocuitoare, altele decât maghiarii”, indivizi ce au stat capră permanent în faţa puterii, de orice natură o fi fost butonistul şef. Nu pot să nu observ nici „expectativa” conducerii PSD Caraş-Severin, care n-a găsit verticala în a comunica poziţia faţă de moţiune şi de vot. Au făcut un calambur cu senatorul Chisăliţă la vot, dar să le fie ruşine. Dacă eşti bărbată, ieşi şefule şi zi-le. Cum a spus doamna Jivan. Care, mai apoi, băgându-i-se probabil minţile în cap, a ieşit la o ţigară în timpul votului. Acuma, nici premierul nu cred că a avut o idee fericită în a face gaşcă cu Ponta. Mă mint că a folosit stratagema aia cu frăţia dracului până treci puntea. Dar această opţiune vine să consolideze ideea că puternicii din PSD sunt fie condamnaţi penal, fie în cercetare penală, fie în curs de a fi condamnaţi. Şi atunci, ca partid ce ne aflăm la putere, ce facem? Dăm de pereţi cu cei ce nu promovează un cod penal pe măsura hoţilor cu gulere albe şi punem tunurile pe Codruţa. Dar noi, uvrierii retribuiţi cu 12-13 sute de lei lunar, ce ne facem?