La Timișoara, guvernatorul Băncii Naționale a României a lansat, duminică, moneda de argint dedicată lui Constantin Brâncuși. Este emisă într-un tiraj de 5.000 de exemplare.
Moneda de argint are pe față portretul marelui artist Constantin Brâncuși, iar pe revers clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara. Poate fi achiziționată prin sucursalele BNR din București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța, la prețul de 547,40 lei, începând de marți, 30 ianuarie. „Sperăm să se bucure de succes și să reprezinte un bun prilej de amintire a acestei manifestări culturale excepționale.”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Brâncuși este o adevărată sursă de inspirație. În acest sens, inclusiv noi, chiar dacă suntem bancheri, mai încăpățânați, mai cu preocupările noastre despre bani, eventual mai mercantiști, vedeți că avem inclinațiile noastre culturale. De aceea, prima monedă după 1989, în 91, probabil că știți, îl avea pe Brâncuși. (…) Am găzduit pentru șase luni, în Holul de Marmură și în muzeul învecinat din București, Cumințenia pământului, în speranța că subscripția din 2016 ar fi putut duce la achiziția operei. O misiune care știm acum că este eșuată, dar pentru care probabil va trebui să găsim soluții să o reluăm. Noi de la Banca Națională suntem pregătiți să participăm la această încercare.”, a mai spus Mugur Isărescu.
Lansarea monedei marchează finalul expoziției Constantin Brâncuși, deschisă la Muzeul de Artă din Timișoara la finalul lunii septembrie a anului trecut.
„Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii de puritate universală şi va rămâne pentru secolele următoare ca singurul obstacol de netrecut; «Patria mea! Familia mea, adierea brizei, norii care trec, râul care curge, focul care dogorește, iarba verde, iarba uscată, țărâna, zăpada». Aceste note de atelier exprimă concepția cosmogonică aflată în centrul operei lui Brâncuși atunci când este privită ca întreg și pe care această expoziție și-a dorit s-o transmită.”, a declarat Doina Lemny, curatoarea expoziției.
„În seara asta, la ora 8, când se închid porțile, deja urcă sus cutiile de lemn în care vor fi transportate lucrările ca să se aclimatizeze și mâine dimineață să înceapă dezinstalarea expoziției.”, a declarat comisarul expoziției Ovidiu Șandor, președintele Fundației Art Encounters.
„Expoziția Brâncuși de la Timișoara a arătat două lucruri extrem de importante care vor sta la baza evenimentelor culturale viitoare din România. A fost un exemplu de colaborare de succes între entități culturale din România și marile muzee ale lumii, printre care Centre Pompidou și Tate Modern. Suntem încântați și copleșiți de reacția publicului față de expoziție, de emoția care se simte în rândul vizitatorilor și de modul în care această expoziție a lărgit apetitul publicului pentru cultura de calitate. Este un semn că România intră într-o logică sănătoasă, în care cultura devine un obicei și nu o excepție.”, a mai spus Ovidiu Șandor.
Expoziția a fost vizitată, în toate aceste luni, de peste 130.000 de timișoreni și turiști din țară și străinătate – Germania, Austria, Franța, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia și Ungaria. De altfel, coadă a fost și duminică, în ultima zi în care Brâncuși se află la Timișoara.
„Închidem capitolul Brâncuși, dar ne angajăm să ducem mai departe înțelegerea și aprecierea continuă a artei. Element central al Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția Brâncuși constituie punctul de plecare pentru Timișoara, Capitală a Artelor Vizuale. În această perioadă, am demonstrat că suntem capabili să găzduim și să organizăm evenimente culturale de anvergură, că suntem deschiși la diversitate și avem resursele necesare pentru a construi o comunitate culturală vibrantă. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă implementarea expoziției-fenomen și, desigur, zecilor de mii de vizitatori, pentru că au făcut parte din această călătorie unică.”, a declarat Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș.
Muzeul de Artă poartă demersuri ca Ecorșeul lui Brâncuși să rămână la Timișoara până în toamnă. Managerul Filip Petcu a declarat: „Expoziția a avut un impact remarcabil în presa internațională și a fost, fără doar și poate, elementul de excelență al Capitalei Europene a Culturii, arătând că Muzeul Național de Artă Timișoara se poate reinventa ca un magnet cultural pentru public și situa cu onoare în lista de referință a muzeelor europene.”
Potrivit organizatorilor, punerea la punct a expoziției a costat 1,2 milioane de euro și a adus venituri de aproape 1,4 milioane de euro.