Un mister dezlegat

Pentru mine, atitudinea lui Vasile Blaga era un adevărat mister. Nu înţelegeam şi pace cum de omul vertical, acţionând cu fermiate în apărarea legii şi a ordinei de drept, se lasă manevrat ca ultima oaie şchioapa de Băsescu, strigând în gura mare că afară e noapte,  deşi e ziuă, doar pentru că Băsescu Traian susţinea asta. Omul fusese ministru de interne,  era şef de partid, preşedintele Senatului, nu un neica nimeni, pe care să-l poţi prosti cu o oglinjoară şi un şirag de mărgele de sticlă. Pentru a mă lămuri cum era posibil ca unui astfel de om să i se şteargă de tot creierul, i-am cerut ajutorul lui Sorin Frunzăverde, care îl cunoştea foarte bine. Nu mi-a răspuns. M-au lămurit însă alţii. M-au lamurit informaţiile din presă şi acum, vorba aia, pot să mor linistit. Conform acestora, Vasile Blaga nu este un cetăţean curat şi cinstit. Nici vorbă! Face şi el parte din megagrupul infracţional constituit, aflat sub oblăduirea lui Băsescu Traian, care a jumulit şi jumuleşte în continuare ţara de ultimele resurse. Interceptările telefonice date pe piaţa îl aduc în prim plan pe Blaga în cazuri concrete de trafic de influenţă. Dumnealui vorbeşte în clar despre stoparea unor lucrări la Oradea şi mutarea acestora la Vaslui. Intervenţie de sus, tipic mafiotă. Sub umbrela lui, prin intermediul lui Blejnar şi a soţiei acestuia, s-a creat o reţea de infractori de neimaginat. ANAF-ul, unde Blejnar domnea, trimitea sau nu după interese pecuniare, Garda Financiară să verifice anumite firme. Prin şantaj, firmele respective erau obligate să ceară asistenţă juridică asigurată chiar de nevasta lui Blejnar. Şpăgile la afacerile cu produse petroliere atingeau sume incredibile. Se pomeneşte de spăgi de ordinul a 30 de miliarde de lei vechi pe zi! Aţi citit bine, pe zi! Interceptaţii fac cu guriţa lor, în convorbirile telefonice, socotelile astea. Fără să se ferească, fără să se teamă. Vorbesc de intervenţii la guvernul PDL-ist, la un ministru sau altul, Videanu fiind cap de listă. Acum se explică de ce Băsescu avea atâta amar de bănet pentru campaniile lui electorale. Evaziunea fiscală, pe care chiar omul cheie al banilor pe sub mână, şeful ANAF-ului, Blejnar, trebuia să o stârpească, a căpătat o dimensiune uriaşă, mai toate activităţile comerciale mari fiind obligate să pulseze pentru Blejnar şi apoi pentru partid. Devenind însă atât de periculos, omul este dat jos de la ANAF şi ghemul începe să se deşire. Procurorii se mişcă, pentru că povestea devine tot mai străvezie. În cazul lui şi al celorlalţi din reţea începe o anchetă penală. Prejudiciul adus statului, zeci şi sute de milioane de euro. Blejnar, înca simţindu-se protejat pentru imensele servicii aduse partidului, devine tot mai obraznic şi recuză procurorul de caz, cerând înlocuirea acestuia, pe motiv că “trimitea spre el săgeţi”. Sper să fi fost săgeţi otrăvite. Aşadar, totul este înlănţuit, organizat milităreşte, şi explică de ce Vasile Blaga şi ceilalţi nu ies din front şi se supun orbeşte lui Băsescu. Astfel, se ţin unii de alţii ca scaieţii de nădragi. De frică să nu dea socoteală. Dar acest lucru se va întâmpla, cu siguranţă, mai devreme sau mai târziu.

• Tweet
• Pin It