În România există în jur de 700 de localități fără medic de familie, iar media de vârstă în acest sector a depășit 55 de ani. Nu este o specialitate care să îi atragă pe tineri, iar motivul principal este legat de volumul mare de muncă.
În timpul pandemiei de Covid-19, peste 90% din activitatea medicală s-a realizat în cabinetele medicilor de familie, spune Mihai Iacob, președintele Societății Timiș de Medicina Familiei.
„Toată patologia acută, cronică s-a mutat de pe ambulator, de pe sistemul terțiar din spitale, în medicina primară unde adresabilitatea a fost crescută. Oamenii au avut încredere în medicii de familie și toți pacienții s-au adresat cu preponderență spre medicina primară. Dacă voiai să îi trimiți, să îi îndrumi către spitale, oamenii refuzau să intre în contact din cauza fricii de Covid-19”, a spus doctorul.
Din cauza activității intense, mulți medici de familie sunt supraîncărcați și epuizați psihic.
„Sigur, a fost o activitate extrem de intensă, majoritatea medicilor de familie fiind aproape într-o situați de burn-out, având în vedere și faptul că media de vârstă în acest sector a depășit deja 55 de ani. Medicina primară nu mai este atractivă, nu mai este o specialitate care să atragă tinerii, tinerii rezidenți fug de medicina de familie din cauza volumului mare de muncă, încărcăturii mari și din cauza unui sistem motivațional extrem de precar”, a mai spus Mihai Iacob.
În România sunt în jur de 11.000 de cabinete de medicina familiei.