Medic sirian la Spitalul Județean Timișoara, în prima linie a luptei cu pandemia: „Am simțit că pot, în sfârșit, să dau înapoi comunității, oamenilor care m-au ajutat foarte mult”

Un medic rezident sirian de la Spitalul Județean din Timișoara face parte din echipa de doctori care s-a dedicat, în ultimul an și jumătate, luptei împotriva noului coronavirus. Tânărul a venit în România în urmă cu nouă ani, ca student la Facultatea de Medicină, însă, între timp, din cauza războiului din Siria, a fost nevoit să ceară azil în România. Acum, la Timișoara se simte ca acasă, iar prietenii și colegii l-au ajutat să se integreze rapid în țara lui adoptivă. 

Ammar Joma este medic la secția de Ortopedie a Spitalului Județean din Timișoara. Este refugiat din Siria în România și spune că a ales Medicina pentru că a văzut, copil fiind, ce înseamnă suferința. Vorbește cu atât de multă dăruire despre meseria lui, despre țara care l-a adoptat, încât e greu să nu fie îndrăgit de cei care îi sunt în preajmă.

„M-am bucurat foarte tare să fac parte din echipa în care lucram toți împotriva aceluiași virus și am simțit că pot în sfârșit, cumva, să dau înapoi comunității, țării, oamenilor care m-au ajutat foarte mult. Am fost foarte implicat, au venit foarte multe persoane infectate, mai ales iarna trecută, dar cu ajutorul colegilor, am reușit. Acum lucrurile sunt mai calme, dar suntem pregătiți. Auzim de valul 4… poate fi ceva de neevitat. Am văzut foarte multe tragedii. Când ești în sala de operații, să faci o operație, chiar și când nu a fost Covid… sunt o grămadă de protocoale de sterilizare, acum trebuie mult mai multe echipamente, riscul este și mai mare post operator, trebuie să fim atenți și cum vorbim cu familiile…”, a povestit Ammar Joma.

Tânărul medic spune că este impresionat de cum îl privesc oamenii: „Chiar sunt impresionat. Când mă văd cu toate echipamentele pe mine, faptul că eu sunt străin și vin și ajut. În domeniul medical, când ajuți oamenii, te simți tu mai bine. A fost odată o doamnă în vârstă care mi-a mulțumit pentru că am rămas în țară și îi ajut. Mi-a rămas în suflet.”

După 9 ani în țară, Ammar Joma vrea să fie cetățean român

Sirianul declară că în Timișoara se simte ca acasă. Încă de la început a fost așa.

„Am venit aici și m-am simțit ca acasă, oamenii au fost foarte prietenoși cu mine. Am venit în 2012, ca student. Din cauza războiului, am cerut azil, ca refugiat. Am mulți prieteni români și o prietenă româncă de 4 ani, care mă ajută cu limba română. Singura tradiție care mă deranjează într-un fel este cea cu nunțile, că trebuie să te gândești cu… bugetul, întotdeauna. Acum am aplicat și pentru cetățenia română. În Siria nu mai e război, dar nu e liniște. Sunt probleme mari de zi cu zi. Infrastructura e distrusă, viața este scumpă. Viața bună… generația noastră nu cred că o aibă parte. Sper, copiii mei și generațiile viitoare. Istoria a dovedit că nu există să nu se mai ridice o nație înapoi. E vorba de timp și de oamenii implicați, de comunitatea internațională. Noi, sirienii, trebuie să avem voie să ne întoarcem, să construim țara noastră. Eu, dacă mă întorc, de la aeroport mă duce la armată, e obligatoriu să faci armata. Și dacă ești în armată ai două variante: fie să fii mort, fie să omori pe cineva. E foarte grav.”, a povestit tânărul medic ortoped.

Ammar povestește și că acum nu mai are nevoie neapărat de comunitatea siriană ca să se simtă bine în Timișoara, în România. „Ne înțelegem foarte bine, dar faptul că poporul român e foarte apropiat de noi, ne-am integrat foarte bine. Nu ai nevoie să mergi la comunitatea ta ca să te simți acasă. Eu sunt cu prietenii mei români ca și cu cei arabi. Inclusiv glumele. Spre exemplu, dacă mergi în Suedia, nu vei găsi asta, pentru că e foarte diferit.”, a explicat Ammar.

„Refugiați Doctori în România” – despre dorința de a onora generozitatea comunității gazdă 

• Tweet
• Pin It