Media nivelului de fericire a tinerilor din România este plasată sub 7 pe o scară de la 1 la 10

Media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69 pe o scară de la 1 la 10. Nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța. Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil.

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, alături de alte instituții, prezintă studiul „Tineri după pandemie: Orașe Fericite” și analiza „Tineri Acasă”.

Studiul „Orașe fericite” a fost realizat pe un eșantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din cele șase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timișoara, Bacău, Constanța, Baia Mare și Iași.

Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esențiale ale vieții tinerilor: cât de fericiți sunt, care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care trăiesc și care sunt lucrurile care pot fi îmbunătățite.

De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei și a modului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit:

– pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69

– în medie, tinerii respondenți punctează nivelul de fericire din orașele lor cu 5,99/10; gradul de siguranță resimțit e peste medie (6,63/10), iar pentru proactivitate orașele au primit un punctaj de 6,25/10

– nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța

– Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil

– 6 din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic

– 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acțiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.

„Prin studiul ne-am propus să aflăm care e situația tinerilor din România, astfel încât să avem un punct de plecare clar în stabilirea obiectivelor pentru un plan de acțiune. Programul urmărește crearea unor zone urbane care să ofere oportunități de dezvoltare în rândul tinerilor prin creșterea stării de bine, locuirea într-un spațiu urban potrivit nevoilor lor și oferirea de perspective de viitor, pentru dezvoltarea lor armonioasă. Acest program poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor iar înscrierea se poate face până la data de 2 iunie 2022”, a declarat András Farkas, Co-Fondator și Director Strategic al Grupului PONT.

Posibilitatea achiziționării propriei locuințe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacție resimțit de tineri.

Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită nevoilor lor:

– majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsec locuința părintească fiind de 27,9 ani

– 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii

– 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene

– 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene

– Costul închirierii a crescut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor. Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate.”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România.

• Tweet
• Pin It